Настоящее руководство направлено на поддержку соответствующих сторон в преобразовании принятых обязательств в конкретные и согласованные действия. В этом контексте его практическая ценность определяется рядом направлений вмешательства. Во-первых, руководство призвано способствовать представлению Повестки «Женщины, мир и безопасность» на ясном, доступном и релевантном для различных целевых аудиторий языке. Во-вторых, оно направлено на подчеркивание прямой взаимосвязи между Повесткой ЖМБ и надлежащим управлением в секторе безопасности и обороны. Настоящее руководство предназначено для специалистов и специалисток по коммуникациям из государственных учреждений, сектора безопасности и обороны, а также для других соответствующих сторон, предоставляя концептуальные, нарративные и практические ориентиры для формулирования и передачи четких, достоверных и последовательных сообщений по Повестке ЖМБ в увязке с Национальной программой 1325, национальными приоритетами реформ, рамочными документами в области стратегической коммуникации, процессом европейской интеграции и потребностями общества Республики Молдова.

Prezentul Ghid are rolul de a sprijini actorii relevanți în transpunerea obiectivelor asumate în acțiuni concrete și coerente. În acest sens, utilitatea sa derivă din câteva direcții de intervenție. În primul rând, Ghidul urmează să faciliteze prezentarea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea într-un limbaj clar, accesibil și relevant pentru categorii diverse de public. În al doilea rând, acesta are scopul de a evidenția legătura directă dintre Agenda FPS și buna guvernare a sectorului de securitate și apărare. Prezentul Ghid este destinat comunicatorilor/comunicatoarelor din instituțiile publice, din sectorul de securitate și apărare, precum și altor actori relevanți, oferind repere conceptuale, narative și practice pentru formularea și transmiterea unor mesaje clare, credibile și coerente privind FPS, în conexiune cu Programul Național 1325, prioritățile naționale de reformă, documentele de referință în domeniul comunicării strategice, procesul de integrare europeană și nevoile societății din Republica Moldova.

The study examines Moldova, Armenia, and Ukraine as three distinct but comparable cases of democratic resilience under pressure. Together, they reflect shared exposure to regional security risks and hybrid threats, while differing in governance capacity, reform trajectories, and external alignment. Moldova illustrates resilience-building under persistent hybrid pressure, Ukraine under conditions of full-scale war, and Armenia in a high-sensitivity security environment shaped by geopolitical realignment. This comparative perspective helps identify both country-specific dynamics and transferable lessons for reform and international support.

In a geopolitical environment marked by uncertainty and growing tensions, the Republic of Moldova faces a wide range of hybrid threats, the effects of which include the undermining of the country’s economic, social, and political stability. These hybrid actions reflect a coherent strategy to expand the Russian Federation’s influence in the region, aiming to consolidate ideological control, destabilize democratic institutions, and reduce Chisinau’s ability to act independently both domestically and internationally. The study consists of 10 chapters, Conclusions, and a Bibliography.

Într-un mediu geopolitic marcat de incertitudine și tensiuni crescânde, Republica Moldova se confruntă cu o gamă variată de amenințări hibride, ale căror efecte includ subminarea stabilității economice, sociale și politice a statului. Aceste acțiuni hibride reflectă o strategie coerentă de extindere a influenței Federației Ruse în regiune, urmărind consolidarea controlului ideologic, destabilizarea instituțiilor democratice și reducerea capacității Chișinăului de a acționa independent în plan intern și extern. Studiul este compus din 10 capitole. Concluzii și Bibliografie.

This executive summary presents the main findings and conclusions of the study Democracy under Siege. Challenges to National Security and Countering Hybrid Threats in the Republic of Moldova. The summary points to the existing vulnerabilities, hybrid tactics used, and the response measures adopted, providing an overview of the national security context. A detailed analysis and extensive argumentation can be found in the full version of the study. The study begins from the premise that the experience of the Republic of Moldova provides valuable lessons for other states, serving as a genuine "strategic laboratory" for examining how hostile actors exploit critical vulnerabilities. Between 2020 and 2025 – the period analysed by the authors, Moldova faced constant and multifaceted hybrid threats, primarily from the Russian Federation, which seeks to expand its influence in the region by destabilizing democratic institutions, cultivating a sense of insecurity, and undermining social cohesion.The invasion of Ukraine amplified Moldova`s existing internal

Acest rezumat executiv prezintă principalele constatări și concluzii ale studiului Democrația sub asediu. Provocări la adresa securității naționale și contracararea amenințărilor hibride în Republica Moldova. Sumarul evidențiază vulnerabilitățile existente, tacticile utilizate și măsurile de răspuns adoptate, oferind o imagine de ansamblu asupra contextului național de securitate. Analiza detaliată și argumentele extinse pot fi consultate în versiunea integrală a studiului. Studiul pornește de la premisa că experiența Republicii Moldova oferă lecții utile și altor state, constituind un veritabil „laborator strategic” pentru analiza modului în care vulnerabilitățile critice pot fi exploatate de actori ostili. În perioada 2020–2025, asupra căreia se concentrează autorii, Moldova a fost expusă la amenințări hibride constante și complexe, provenite în special din partea Federației Ruse, care urmărește extinderea influenței sale în regiune prin destabilizarea instituțiilor democratice, cultivarea sentimentului de insecuritate și subminarea coeziunii sociale.

Ghidul „Comunicare strategică – Ghid conceptual” este conceput ca un instrument practic și accesibil, structurat în 10 cartonașe informative, fiecare dedicat unui subiect-cheie din domeniul comunicării strategice. Acestea explică, într-un limbaj clar și aplicat, concepte esențiale precum rolul comunicării strategice, obiectivele și principiile sale, înțelegerea audiențelor, planificarea mesajelor, coordonarea instituțională și combaterea dezinformării. Ghidul oferă o privire de ansamblu coerentă, utilă atât pentru profesioniști, cât și pentru publicul larg, contribuind la consolidarea culturii de comunicare strategică și a rezilienței democratice.

Acest studiu oferă o analiză comprehensivă a modului în care populația Republicii Moldova – atât majoritară, cât și minoritară – percepe securitatea. Sunt investigate în profunzime teme legate de încrederea în instituții, sentimentul de siguranță, accesul la informație, consumul media, precum și vulnerabilitatea în fața dezinformării. Importanța studiului constă în faptul că percepțiile nu reflectă doar stări subiective, ci și condiții reale de viață, acces la drepturi, calitatea interacțiunii cu statul și integrarea în spațiul public comun. Cercetarea se bazează pe un sondaj național reprezentativ, desfășurat între 31 ianuarie și 19 februarie 2025, care a utilizat o metodologie probabilistică stratificată în două etape. Eșantionul a fost calibrat pentru a reflecta echilibrul geografic, etnic, lingvistic și socio-economic al populației. Astfel, rezultatele permit o înțelegere nuanțată a diferențelor de percepție dintre grupurile etnice, mediul urban și rural, dar și dintre generații sau categorii economice.

The study “Perceptions and Attitudes on the Role of Women in Peace and Security Processes in the Republic of Moldova” aims at analysing perceptions and attitudes regarding the role of women in peace and security processes in the Republic of Moldova, with a focus on identifying the main barriers and stereotypes that hinder their full integration into the security sector. The document will examine societal attitudes towards women’s participation in these areas. In the context of the war in Ukraine, it will analyse public perceptions of the conflict, the acceptance of refugees and the impact of the war on social cohesion, and propose recommendations for policy makers and stakeholders in the security and defence sector to promote more effectively gender inclusion, eliminate stereotypes and strengthen social resilience in times of conflict.

В буклете под названием «Женщины вдохновляют: истории успеxa » собраны истории женщин, работающих в секторе обороны и безопасности, а также история беженки. Цель буклета - повысить осведомленность и побудить молодое поколение сделать карьеру в секторе безопасности и обороны. Популяризируя эти вдохновляющие примеры для подражания, мы стремимся укрепить уверенность в равном потенциале женщин и оказать поддержку в укреплении институтов в направлении инклюзивного и равноправного участия. Каждая история, вошедшая в книгу, - это урок решимости, стойкости и профессионального мастерства. От сотрудников международных миссий до лидеров в области управления гуманитарными кризисами или охраны границ - эти женщины демонстрируют, что успех строится на компетентности, дальновидности и целеустремленности. Они не только вдохновляют, но и являются ключевыми действующими лицами в деле укрепления мира и стабильности. В этом буклете мы отдаем им дань уважения и стремимся вдохновить нынешних и будущих профессионалов в этой области, показывая, что любой барьер можно преодолеть, если есть страсть, мужество и самоотверженность.

Broșură, intitulată „Femei care inspiră: istorii de impact”, reprezintă o culegere de istorii a femeilor din sectorul de apărare și securitate, precum și istoria unei refugiate. Broșura își propune să contribuie la creșterea gradului de conștientizare și să încurajeze tinerele generații să urmeze o carieră în sectorul securității și apărării. Prin promovarea acestor modele inspiraționale, dorim să consolidăm încrederea în potențialul egal al femeilor și să oferim suport în consolidarea instituțiilor în direcția unei participări incluzive și echitabile. Fiecare poveste inclusă este o lecție de determinare, reziliență și excelență profesională. De la ofițeri în misiuni internaționale, la lidere în gestionarea crizelor umanitare sau în protejarea frontierelor, aceste femei demonstrează că succesul este construit pe competență, viziune și angajament. Ele sunt nu doar surse de inspirație, ci și protagoniste esențiale în promovarea păcii și stabilității. Prin această broșură, le aducem un omagiu și ne propunem să inspirăm actualele și viitoarele profesioniste din domeniu, arătând că orice barieră poate fi depășită atunci când există pasiune, curaj și dedicare.

Studiul Percepțiile și atitudinile privind rolul femeilor în procesele de pace și securitate în Republica Moldova își propune să analizeze percepțiile și atitudinile privind rolul femeilor în procesele de pace și securitate din Republica Moldova, punând accent pe identificarea principalelor bariere și stereotipuri care împiedică integrarea lor completă în sectorul de securitate. Documentul va examina atitudinile societale față de participarea femeilor în aceste domenii. În contextul Războiului din Ucraina, vor fi analizate percepțiile publice despre conflict, gradul de acceptare al refugiaților și impactul războiului asupra coeziunii sociale, și vor fi propuse recomandări pentru factorii de decizie și părțile interesate din sectorul de securitate și apărare, în vederea promovării mai eficiente a incluziunii de gen, eliminării stereotipurilor și consolidarea rezilienței sociale în perioade de conflict.

Spațiul informațional este, astăzi, câmpul de luptă al ideilor. Manipularea informațională nu mai este doar un fenomen izolat, ci o strategie sofisticată aplicată de actori statali și non-statali. În aceste lumi paralele, manipularea informațională reprezintă una dintre cele mai mari amenințări, având puterea de a distorsiona realitatea, de a influența procesele democratice și de a submina încrederea în instituțiile fundamentale ale statului. Studiul PROTEJAREA SPAȚIULUI INFORMAȚIONAL: Analiza Strategiei Securității Informaționale (2019-2024) cuprinde analiza implementării Strategiei de Securitate Informațională a Republicii Moldova în perioada 2019-2024, dar și prezintă un șir de recomandări pentru nou strategie. Pentru a răspunde provocărilor din domeniu, noua Strategie de Securitate Informațională trebuie să includă măsuri concrete pentru dezvoltarea capacităților instituționale, combaterea dezinformării, modernizarea infrastructurii critice și consolidarea cooperării internaționale. De asemenea, noua Strategie trebuie să conțină o componentă dedicată reglementării social media și educației informaționale pentru a crește reziliența cetățenilor în fața manipulărilor externe și interne.

The monitoring report on the implementation of the National Programme for the implementation of the UN Security Council Resolution 1325 on Women, Peace and Security during the period 2023-2027 (hereinafter Programme 1325) highlights progress, challenges, lessons learned and recommendations 18 months after the inception of the implementation, which started in March 2023. Programme 1325 aims to ensure gender mainstreaming in security and peace areas, with a focus on strengthening women's participation, preventing gender-based violence and creating an inclusive institutional environment. The report was produced using a mixed methodological approach, including quantitative and qualitative data, and represents an independent civil society opinion. The report highlights the significant contribution of civil society, which has initiated solid activities within the framework of the Women, Peace and Security Agenda (hereafter the WPS Agenda). In addition, the collaboration with international partners, such as UN Women, other international organisations and the embassies of partner states accredited to Chisinau, has provided technical and financial support and contributed to institutional capacity building.

Raport de monitorizare pentru anii 2023 - 2024 al Programului Național de Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2023-2027, evidențiază progresele, provocările lecțiile învățate și recomandările după 18 luni de la inițierea implementării în martie 2023. Programul 1325 își propune integrarea dimensiunii de gen în domeniile securității și a păcii, punând accent pe consolidarea participării femeilor, prevenirea violenței bazate pe gen și crearea unui mediu instituțional incluziv. Raportul a fost realizat printr-o abordare metodologică mixtă, ce include date cantitative și calitative și reprezintă o opinie independentă a societății civile. Raportul evidențiază contribuția semnificativă a societății civile, care a inițiat activități solide în cadrul Agendei Femeile, Pacea și Securitatea (în continuare Agenda FPS). În plus, colaborarea cu partenerii internaționali, precum UN Women, alte organizații internaționale și ambasadele statelor partenere acreditate la Chișinău, a asigurat suportul tehnic și financiar și a contribuit la dezvoltarea capacităților instituționale.

Planul de Comunicare Strategică privind Agenda Femeile, Pacea și Securitatea are ca scop creșterea nivelului de conștientizare, promovarea Agendei FPS și încurajarea unei participări mai active a femeilor în procesele de securitate și apărare, contribuind astfel la crearea unui sector incluziv și participativ. Planul prezintă problemele care urmează a fi soluționate, care sunt obiectivele specifice, ce mesaje urmează a fi promovate, dar și care este publicul țintă, actorii implicați și canalele de comunicare, iar pe final veți găsi care sunt rezultatele așteptate de la implementarea acestui Plan. Implementarea unei comunicări strategice eficiente pentru Agenda Femeile, Pacea și Securitatea (FPS) în Republica Moldova este esențială pentru a garanta o abordare coerentă, eficientă și incluzivă în promovarea obiectivelor acestei Agende și în particular a Programului Național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind femeile, pacea și securitatea pentru anii 2023-2027 (în continuare Program) aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 152/2023.

Ghidul a fost creat pentru a ajuta funcționarii publici, profesioniștii din domeniul comunicării şi alți actori relevanți să identifice și să răspundă la dezinformare cu ajutorul comunicării strategice. Acest ghid conține informații utile, care vor facilita înțelegerea dezinformării, evidențiind totodată importanța comunicării strategice în contracararea acestui fenomen. Acest Ghid oferă un set de instrumente care ajută profesioniștii să evalueze riscurile informațiilor false, să formuleze recomandări, să elaboreze un sistem de avertizare timpurie, pentru a recunoaște și elabora răspunsuri la provocările din mediul informațional. Principalele obiective ale Ghidului sunt: 1) înțelegerea noțiunii de dezinformare, a modului cum aceasta este prezentă în spațiul informațional al Republicii Moldova și a efectelor pe care le poate produce; 2) înțelegerea conceptului de StratCom ca mentalitate și proces, precum și 3) îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor practicienilor şi celor interesaţi de domeniile dezinformării și comunicării strategice.

Compendiul este compus din trei capitole. Primul capitol conține toate notele analitice, informative și de sinteză elaborate în cadrul acestui proiect. Capitolul doi este compus din articole elaborate de beneficiarele proiectului. Iar capitolul trei este compus din materialele vizuale ale proiectului: prezentările din cadrul evenimentelor, infografice, cartonașe informative etc.

The Security Sector Governance Report provides an independent, objective, and comprehensive analysis of Moldova’s security sector and the state of reform implementation in this area, examining the performance of both security providers and of the institutions responsible for executive control and democratic oversight. The report centres its analysis on the fundamental principles of democratic governance, which are explained and used as indicators to analyse the performance of the governance process in the security sector: accountability, transparency, legality (rule of law), participation, responsiveness, efficiency, and effectiveness. Applying these principles at all stages of governance, from policy formulation and resource allocation to performance evaluation and public reporting, is essential for a state dedicated to human security, prioritizing the rights and freedoms of its citizens and attentive to the best practices of the European Union. The report was developed in a collaborative effort by a multidisciplinary group of experts from civil society, selected and brought together by PISA and DCAF, following a public call for applications. Disposing of a wide array of perspectives and competencies, the authors have defined the structure and the direction of the analysis, marking a significant shift from traditional and hierarchical methods of report drafting.

Raportul Guvernării Sectorului de Securitate oferă o analiză independentă, obiectivă și cuprinzătoare asupra sectorului de securitate din Moldova și asupra stadiului implementării reformelor din acest domeniu, analizând atât performanța instituțiilor furnizoare de securitate, cât și a instituțiilor responsabile pentru controlul executiv și supravegherea democratică. Raportul pune în centrul analizei principiile fundamentale ale guvernării democratice, care sunt explicitate și folosite drept indicatori de analiză a performanței procesului de guvernare în sectorul de securitate: responsabilitatea, transparența, legalitatea (supremația legii), participarea, receptivitatea, eficiența, eficacitatea. Aplicarea acestor principii în toate etapele actului de guvernare, de la formularea politicilor și alocarea resurselor la evaluarea performanței și raportarea către public, sunt esențiale într-un stat dedicat securității umane, care prioritizează drepturile și libertățile cetățenilor și este atent la bunele practici ale Uniunii Europene.

Scopul cursului universitar rezidă în ridicarea nivelului de conștientizare a importanței dezvoltării, educării și promovării culturii de securitate în rândul educabililor prin familiarizarea și responsabilizarea acestora față de riscurile din mediul de securitate, precum și asumarea unei atitudini conștiente a implicării proactive a fiecărui cetățean în asigurarea securității personale și naționale. Necesitatea elaborării Curriculumului Cultura de securitate este justificată și imperios determinată de contextul specific actual al Republicii Moldova. Prin amplasarea sa geografică, Republica Moldova este parte integrantă a arhitecturii de securitate a bazinului Mării Negre – o zonă de convergență a intereselor diferitor actori regionali și internaționali puternici. Securitatea în această zonă continuă să fie influenţată de existenţa conflictelor (raioanele de Est ale Republicii Moldova, Kosovo, Osetia de Sud și Abhazia, Orientul Mijlociu și Bazinul Mării Mediterane), precum şi a actualului război dintre Rusia și Ucraina. În consecință, atât Republica Moldova ca stat trebuie să se adapteze pentru a preveni escaladarea riscurilor unor amenințările rezultate din această situație, cât și cetățenii să fie pregătiți să facă față acestora.

The study, which is based on the latest public opinion surveys and focus groups in the field of security and defence, analyses the perception of Moldovan citizens regarding NATO and the relationship that Moldova has with the North Atlantic Alliance. The causes of the perception inherited from the past, dominated by prejudices, stereotypes and clichés, are explained, an attitude that is extremely difficult to change in the absence of any general information campaign for the population. The factors that maintain this misperception are also analysed: the low level of security culture in society and within the political class, poor public communication in the field of security and defence, strong propaganda, aggressive, intensely anti-NATO discourse of the Russian media in the Republic of Moldova, diminish public and political support for more resolute action to strengthen security and defence and cooperation with NATO and the EU.

În cadrul studiului, care are la bază ultimele sondaje de opinie publică și focus grupuri în domeniul securității și apărării, este analizată percepție a cetățenilor Republicii Moldova cu privire la NATO și relația pe care Republica Moldova o are cu Alianța Nord-Atlantică. Sunt explicate cauzele percepției moștenite din trecut, dominată de prejudecăți, stereotipuri și clișee, o atitudine care se schimbă extrem de greu în lipsa oricărei campanii generale de informare a populației. De asemenea, sunt analizați și factorii care mențin această percepție eronată: nivelul scăzut al culturii de securitate în societate și în cadrul clasei politice, comunicarea publică deficitară în domeniul securității și apărării, propaganda puternică, discursul agresiv, intens anti-NATO al mass-mediei ruse din Republica Moldova, diminuează sprijinul public și politic pentru acțiuni mai hotărâte de consolidare a securității și apărării și cooperarea cu NATO și UE.

În cadrul acestei analize, autoarea realizează interpretarea rezultatelor studiului ”Opinii și percepții privind ordinea publică, securitatea statului și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO” și evidențiază percepțiile cetățenilor cu privire la securitatea statului, înțeleasă nu doar ca un element ce asigură protecția individuală sau națională, dar și ca un element menit să asigure pacea și stabilitatea prin intermediul cooperării cu actori terți. De asemenea, un loc aparte este acordat asigurării securității și colaborarea cu Uniunea Europeană prin evidențierea asocierilor pe care le generează la cetățenii Republicii Moldova: stabilitate economică, potențiala consolidare a statului de drept și a bunei guvernări, creșterea nivelului de trai și educație, dar și un catalizator al securității naționale care nu mai este percepută doar ca o problemă națională, ci una comunitară.

Acest document conține interpretarea datelor din capitolele I și II ale Studiului: „Opinii și percepții privind ordinea publică, securitatea statului și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO”, realizată de experții/expertele PISA în consultare cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Este confirmat raționamentul general care stă la baza studierii percepțiilor cetățenilor cu privire la securitate, ordine publică și probleme de care se preocupă fiind explorate originile reale ale insecurității și necesitatea de a înțelege sursele de asigurare a stării de siguranță și securitate pentru cetățeni și de a prezenta instituțiilor din sectorul de securitate unele dintre informațiile necesare pentru formularea mai multor politici axate pe securitatea umană.

Studiul sociologic calitativ are drept scop cercetarea opiniilor, atitudinilor și percepțiilor respondenților cu referire la asigurarea ordinii publice, prioritățile de securitate, dar și colaborarea Republicii Moldova cu Uniunea Europeană și NATO. Pentru realizarea acestui studiu s-a utilizat un eșantion teoretic. Selectarea participanților la studiu s-a făcut prin intermediul metodei „bulgărului de zăpadă” (snow-ball). În concordanță cu scopul cercetării criteriul de bază în selecția respondenților s-a referit la orientarea geopolitică a acestora, alte criterii care au fost luate în considerație pentru a se asigura eterogenitatea grupurilor se referă la: sex, vârstă, nivel de studii, mediu de trai, regiune (Centru, Nord, Sud) și ocupația respondenților.

Prezentul document are ca scop examinarea actualității spectrului de amenințări la adresa securității Republicii Moldova pe termen scurt și mediu, identificate în cadrul studiului cu același nume al Platformei de Securitate și Apărare a societății civile. Necesitatea acestei examinări are la bază unele evoluții pe plan național și regional, caracterul cărora vizează nemijlocit securitatea Republicii Moldova. În aprecierea gradului de probabilitate a amenințărilor și riscurilor, se va utiliza mecanismul – Metodologia de analiză a riscurilor – elaborată în cadrul Platformei de lucru menționate mai sus. Analiza aceasta preia principiile definitorii ale amenințării și riscului din secțiunea 1 – Termeni de referință și mecanismele de apreciere a probabilității de manifestare a acestora, dezvoltate în secțiunea 2 – Criterii a Metodologiei menționate.

Conceptul a fost elaborat în urma interviurilor cu actori-cheie din sectorul de securitate și apărare, în perioada 14-16 noiembrie, iar aceste perspective sunt combinate cu experiența vastă a autorilor acestui concept. Studiu a fost elaborat de echipa de autori: Mark Laity (Marea Britanie); Peter Clarke (Marea Britanie);Elena Marzac (Republica Moldova) și Linda Austere (Letonia). Conceptul vine cu recomandările-cheie pentru acțiunile immediate care sunt: Stabilirea structurii și unui proces StratCom pentru întregul Guvern pentru a crea, gestiona și supraveghea StratCom; Revizuirea și îmbunătățirea educației și formării personalului în domeniul comunicării; Formalizarea cerințelor de raportare directă și responsabilitate a comunicatorului față de conducerea lor superioră.

În cadrul acestui studiu sunt evidențiate principalele tendințe de securitate din perspectiva cetățeanului în baza sondajului realizat anterior. Mai mult, în cadrul primului material, este efectuată o analiză comparată a percepțiilor cetățenilor cu privire la sistemul de securitate realizat, având la bază sondajele realizate în iulie 2021 și noiembrie 2021. De asemenea, autorii studiilor au evidențiat mai multe perspective în analiza datelor finale din sondajul realizat recent, având în vedere criteriile aplicate în desfășurarea sondajului, dar și factorii care determină manifestarea percepțiilor respective.

În acest sondaj realizat de Platforma pentru Inițiative de Securiate și Apărare în colaboare cu Centrul de Studii Sociale și Marketing “CBS-Research” (SBS-AXA) veți găsi răspunsul la mai multe întrebări, printre care: Care sunt percepțiile cetățenilor Republicii Moldova asupra sistemului de securitate și apărare?; În ce măsură îi interesează informațiile ce țin de sistemul de securitate și apărare al țării noastre?; Care sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă Republica Moldova la moment?; Care ar putea fi o soluție pentru securitatea țării noastre? Ce aleg majoritatea cetățenilor: aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană sau Uniunea Euroasiatică?; Care este rolul de bază al armatei naționale, dar a Serviciul de Informații și Securitate - SIS? Etc.

Scopul acestei metodologii constă în facilitarea elaborării studiilor trimestriale privind identificarea și aprecierea amenințărilor și riscurilor pe termen scurt și mediu la adresa securităţii Republicii Moldova. De asemenea, metodologia contribuie la identificarea ameninţărilor, surselor și caracterul potenţial al acestora. Totodată, abordarea din perspectiva „blackswon” va permite evaluarea riscurilor din perspectiva incertitudinii care pot facilita realizarea scenariilor negative, explorând vulnerabilitățile existente sau care pot apărea. În fine, o evaluare structurată poate facilita formularea recomandărilor de politici și acţiuni care vor diminua riscurile și vor spori reziliența Republicii Moldova în faţa ameninţărilor existente, precum și identificarea capabilităților de bază pentru a ajuta la identificarea tipurilor de incidente care reprezintă cea mai mare amenințare pentru securitatea națională.

În cadrul studiului au fost definite și determinate caracterul riscurilor și amenințărilor pe termen scurt și mediu care au implicații directe asupra securității Republicii Moldova. De asemenea, sunt evidențiate ameninţările la adresa securităţii Republicii Moldova în noul context de insecuritate la nivel regional și internaţional. Cercetarea a fost realizată de către colectivul de autori: Valeriu PAȘA; Natalia ALBU; Iurie GOTIȘAN; Elena MÂRZAC; Alexandru FLENCHEA; Sanda SANDU și Victor PARLICOV.

Studiul evidențiază domeniile sensibile ale Politicii Naționale de Securitate cu scopul de a consolida viziunile privind necesitățile de revizuire a Strategiei de Securitate Națională – Politica de Securitate Națională a Republicii Moldova: premise pentru o nouă Strategie. În prima parte sunt prezentate aspecte-cheie în procesul de elaborare a unei SSN, ținând cont de anumite lecții de învățat. De asemenea, sunt propuse modele de evaluare a stării de securitate, atunci când constatările făcute, în ultimii zece ani, cu privire la riscurile și amenințările interne sunt încă valabile și au implicații majore asupra securității naționale. În partea a doua sunt propuse pentru discuții trei subiecte majore, care, în funcție de nivelul de interes al factorilor de decizie față de acestea, sunt: (1) combaterea fenomenului corupției – nivel înalt; (2) problematica securității militare – mediu spre scăzut și (3) dezvoltarea unui proces de comunicare strategică – scăzut.

Scopul acestui studiu este de a cartografia (adică de a identifica, a stabili) organizațiile neguvernamentale (instituțiile private, obștești), grupuri/module/entități de expertiză din sectorul de securitate, prezentând conceptul de societate civilă și modul în care aceasta contribuie la buna guvernare a domeniului de apărare și securitate.

Manualul „Înțelegerea mediului informațional contemporan” a fost realizat de Consorțiului PpP de Academii de Apărare și Institutelor de Studii de Securitate și Academiei Austriace de Apărare. Membre a Platformei pentru Inițiativă de Securitate și Apărare, Sanda Sandu și Elena Marzac care au contribuit la manual cu un studiu despre „Rolul comunicării strategice în combaterea dezinformării. Cazurile Moldovei, Ucrainei și Georgiei”. Ideea acestui Manual a luat naștere din una din recomandările de politică emise în urma celui de-al 16-lea workshop al RSSC SG al Consorțiului PfP al Academiilor de Apărare și al Institutelor de Studii de Securitate, care consta în: crearea, cu asistența voluntarilor din Consorțiul PfP, a unui Curriculum de referință privind alfabetizarea media, subliniind impactul tehnicilor moderne de comunicare și al rețelelor sociale asupra biologiei umane, psihologiei și comportamentului. Scopul fiind creșterea gradul de conștientizare a mass-media ca instrument de război hibrid și a modului de a construi rezistența față de aceasta la nivel individual.