Narativele antirefugiați – elemente de dezinformare și promovare a falselor pericole
Războiul din Ucraina și criza refugiaților constituie un adevărat test de rezistență pentru Republica Moldova, mai ales în contextul existenței unor forțe politice pro-ruse care au încercat să justifice agresiunea militară a Federației Ruse. Chiar din prima zi a războiului, moldovenii au făcut un efort uriaș pentru a sprijini refugiații ucraineni care au fost nevoiți să fugă din calea agresiunii militare. Autoritățile publice, la rândul lor, s-au mobilizat, reușind să gestioneze corect această criză. Pe de altă parte însă, o serie de subiecți politici, și nu doar, au încercat să justifice războiul declanșat de Rusia. Un exemplu este deputatul socialist Bogdan Țîrdea care din primele zile ale războiului, numea atacurile armate drept „operațiuni militare” și recunoștea independența așa-ziselor „republici populare” Donețk și Lugansk. Tot în primele zile de război, mesajele anti-refugiați au fost amplificate artificial pe platformele de socializare și în spațiul public, inclusiv cu suportul deputatului socialist Țîrdea, precum și a altor colegi de formațiune.
Aceste activități de dezinformare au vizat, în primul rând, unitatea și solidaritatea împotriva agresiunii ruse, încercând să creeze tensiuni, să promoveze discursul de ură și violența. Astfel, refugiați ucraineni, care au ales să tranziteze sau să se stabilească în țara noastră, au fost nevoiți să înfrunte și un val de știri false și informații denigratoare la adresa lor. Refugiații ucraineni sunt agresivi și profitori; ucrainenii refugiați în Republica Moldova au un comportament agresiv și provocator; autoritățile alocă prea multe resurse pentru refugiații ucraineni și uită de proprii cetățeni; copiii refugiaților ucraineni au fost asociați cu violența; fiecare refugiat va primi o alocație de 15 mii de lei – sunt doar câteva din narativeleutilizate împotriva refugiaților în Republica Moldova.
Știrile false nu mai sunt diseminate prin media tradițională, în schimb spațiul online a devenit un teren extrem de fertil pentru crearea și distribuirea falsurilor. Astfel, unele platforme de socializare (Telegramul și TikTok-ul au fost și rămân în top) au fost utilizate pe larg pentru promovarea acestor narative, devenind o modalitate eficientă și simplă de distribuire a falsurilor.
Narativele anti-refugiați, promovate în scop de dezinformare și discreditare a refugiaților ucraineni, reprezintă un mare pericol pentru securitatea informațională a Republicii Moldova, în condițiile unui ecosistem mediatic fragil, care necesită un mecanism solid și rapid de apărare. Astfel, devine și mai importantă educația media, cât și cea digitală, așa încât oamenii să poată face distincție între o știre veridică și una falsă. În tot haosul informațional al acestui moment, este foarte important ca oamenii să-și dezvolte gândirea critică și să contrapună orice informație din diferite surse. Orice persoană, indiferent de naționalitate sau etnie, trebuie să se simtă în siguranță pe teritoriul Republicii Moldova, iar autoritățile trebuie să ia măsurile necesare pentru a contracara în mod sistemic dezinformarea.