Republica Moldova trebuie să continue să-și consolideze capacitățile de apărare în ritm sporit, pentru a putea răspunde amenințărilor
În contextul ultimelor evenimente de vociferare tot mai proeminentă a existenței amenințărilor directe la adresa Republicii Moldova. Ne întrebăm la ce ne putem aștepta, care sunt eventualele scenarii? Trebuie să ne pregătim de un conflict armat?, pentru a face o claritate asupra acestor subiecte am decis să discutăm,, în cadrul unui interviu cu experții Platformei pentru Inițiative și Securitate.
Cum ar putea fi calificată situația Republicii Moldova, din punct de vedere al securității? Care ar fi în aceste momente cele mai mari și realistice amenințări?
Pentru a răspunde la această întrebare trebuie întâi de toate să analizăm pe scurt cele mai relevante amenințări la adresa securității Republicii Moldova. Iar ele în cazul de față sunt următoarele:
- survolurile spațiului aerian al Republicii Moldova de către rachetele balistice rusești, care sunt lansate din Marea Neagră spre Ucraina. Rămășițele acestor rachete pot cădea nemijlocit în localitățile din Republica Moldova și pot cauza daune proprietăților private și victime în rândurile populației civile, așa cum s-a întâmplat în Polonia la data de 15 Noiembrie 2022. Menționăm că o lovitură directă cu rachete balistice asupra Republicii Moldova este improbabilă la momentul actual.
- o altă amenințare relevant este o lovitură de stat cu ajutorul unor partide pro-ruse din Moldova, care ar avea ca sprijin grupuri de diversioniști. În ultima perioadă au avut loc numeroase declarații făcute de lideri naționali și internaționali în care sunt vehiculate mai multe scenarii în acest sens. Totodată, la Chișinău a fost schimbat inclusiv și guvernul anume pentru a consolida dimensiunea de securitate și apărare.
Aici trebuie să fim clari, că această amenințare nu este una nouă. Existența a astfel de planuri era luată în calcul de structurile de forță din Republica Moldova cu mult timp înainte de începutul războiului din Ucraina. Ele au devenit mult mai relevante după anul 2014 în urma anexării Crimeii de către Federația Rusă.
Cu referire la declarațiile autorităților de la Chișinău despre faptul că se cunosc planuri concrete despre o pretinsă lovitură de stat, nu putem să ne expunem, fiindcă nu știm ce exact cunosc autoritățile, însă acțiunile desfășurate ca urmare a acestor declarații și anume verificarea minuțioasă a persoanelor, care încearcă să pătrundă în Republica Moldova prin punctele de trecere a frontierei sunt binevenite pentru a îmbunătăți securitatea statului.
Adițional, din punct de vedere militar o operațiune de așa anvergură este extrem de dificil de efectuat la moment, fiindcă Rusia nu deține forțe care ar putea sprijini o lovitură de stat în Republica Moldova. Deci utilizarea diversioniștilor, parașutiștilor, sau altor grupuri de sabotaj ar fi un bilet într-o singură direcție pentru aceste elemente. De această părere sunt mai mulți experți, inclusiv generalul Ben Hodges, fostul comandant al Armatei SUA în Europa și ex-consilierul Președintelui Vladimir Zelenskii, Alexei Arestovici. Însă situația trebuie monitorizată intens.
- destabilizarea situației în Transnistria este o altă amenințare care trebuie luată în calcul, mai ales în contextul procesului de aprobare a legii cu privire la separatism. Acesta este un scenariu, care la fel este puțin probabil pe termen scurt, din cauza că forțele Federației Ruse au fost împinse peste râul Nipru de către Forțele Armate Ucrainene. Iar fără sprijinul armatei ruse o activizare majoră a trupelor militare și paramilitare Transnistrene și a Grupului Operativ al Trupelor Ruse din Transnistria ar fi lipsită de logică, ba chiar periculoasă pentru regimul de la Tiraspol, fiindcă ar atrage imediat un răspuns prompt în primul rând din partea Ucrainei.
Ca răspuns la aceste amenințări Republica Moldova trebuie să continue să-și consolideze capacitățile de apărare în ritm sporit, pentru a putea preveni astfel de scenarii. Capabilitățile militare, care ar trebui dezvoltate și completate imediat sunt sistemele de apărare anti-aeriană, anti-tanc și mobilitate (tehnică militară modernă). La fel, ar trebui să se întărească paza aeroporturilor și să fie ridicată vigilența Poliției de Frontieră și a SIS-ului pentru depistarea timpurie a tentativelor de infiltrare și activitate subversivă. De asemenea, ar fi binevenită efectuarea imediată a unor exerciții militare cu scenarii de apărare a infrastructurii critice (aeroporturilor, clădirilor guvernamentale, etc.) din țară cu scopul creșterii interoperabilității între structurile de forță, depistării vulnerabilităților existente, dar și demonstrării de forță pentru descurajarea a astfel de tentative.
Ce ține de contracararea survolurilor, este evident că achiziționarea de sisteme anti-aeriene durează și este anevoioasă, iar în acest caz este imperativă intensificarea eforturilor pe linie de diplomatică pentru a descuraja astfel de cazuri.
Paralel cu aceste activități trebuie să se lucreze intensiv la prevenirea dezinformării și propagandei, care încing spiritele în țară și promovează interesele statului agresor.
Schimbarea Guvernului, din punct de vedere al securității, cum modifică situația actuală și ce avantaje sau dezavantaje ar putea aduce pentru Republica Moldova?
Schimbarea Guvernului în forma în care s-a produs nu modifică starea securității, fiindcă instituțiile de forță și-au păstrat conducătorii, structura și capacitățile. Ceea ce poate modifica situația de securitate și aduce avantaje este schimbarea priorităților, pe care mizează actualul guvern, și anume prioritatea absolută este consolidarea sectorului de securitate și apărare ce prevede și modernizarea structurilor de forță. Aceasta ar presupune finanțare adecvată și asigurarea sectorului de securitate și apărare cu resursele necesare.
Situațiile în care spațiul aerian al Republicii Moldova este survolat nu încetează să apară, astfel cum ar putea să fie prevenite aceste situații și ce scenarii ar putea exista în viitor?
Spațiul aerian trebuie apărat. Aceasta se poate face cu resursele proprii, însă foarte costisitor, sau se poate apela la sprijinul partenerilor de dezvoltare. Spre exemplu Republica Moldova ar putea deveni parte a inițiativei European Sky Shield (apărare aeriană integrată constituită de mai multe țări din Europa sub conducerea Germaniei), sau să beneficieze de protecție din partea Ucrainei unde aliații NATO dezvoltă un sistem multi-eșalonat de apărare aeriană. Toate aceste opțiuni necesită un efort diplomatic, militar și financiar considerabil însă inevitabil trebuie efectuate.
Mărirea bugetului apărării pentru 2023 ar fi o măsură care asigură întărirea securității? Bugetul alocat pentru acest domeniu ar fi suficienți?
Bugetul alocat Ministerului Apărării al Republicii Moldova pentru anul 2023 este de 1697163,3 mii lei (aproximativ 1,7 mlrd. lei). În comparație cu bugetul alocat pentru anul 2022 (circa 1,05 mlrd. lei), acesta este în creștere cu aproximativ, 650 mln. lei. Dacă vorbim despre puncte procentuale atunci observăm că bugetul destinat apărării este în creștere cu circa 70%. În anul 2022 bugetul destinat apărării a constituit puțin mai mult de 0,3% din Produsul Intern Brut (PIB). Respectiv, în anul 2023 cifra constituie aproximativ 0,5-0,6% din PIB.
Desigur pentru Republica Moldova, aceasta este o creștere spectaculoasă, și fără nici un dubiu este o măsură care întărește securitatea, mai ales luând în considerație faptul că sectorul apărării în ultimii 10 ani primea de la bugetul de stat o alocație de aproximativ 0,3% din PIB. Însă această sumă este mică în comparație cu statele occidentale de mărimea Republicii Moldova, care alocă pentru bugetul de apărare aproximativ 2% din PIB. Spre exemplu Estonia în anul 2022 a alocat pentru apărare 2,3% din PIB și planifică să crească bugetul apărării până la 3% din PIB până în anul 2024. Lituania alocă aproximativ 2,5% din PIB, iar Letonia alocă 2,0% din PIB cu perspectiva de a crește alocările până la 2,5% în anul 2025. O altă fostă republică sovietică, Georgia, care nu este membră NATO și UE a alocat în 2022 pentru apărare circa 1,7% din PIB.
Deci putem observa cu certitudine că Republica Moldova, deși se confruntă cu aceleași amenințări, alocă pentru sectorul apărării mai puține resurse decât țările similare ca mărime și potențial din regiune. Mai mult ca atât, diferența este considerabilă atât exprimat procentual, cât și nominal. Adițional, trebuie luată în calcul și inflația, care în Republica Moldova a atins cote de peste 30%. În consecință, pentru Armata Națională cheltuielile de personal, achizițiile de produse alimentare, servicii, echipamente, materiale pentru construcții capitale și reparații vor crește și ele proporțional. Astfel, urmează ca Ministerul Apărării să prioretizeze resursele financiare rămase pentru achizițiile de capabilități necesare apărării.
Cu toate acestea, alocarea în 2023 a sumei de 1,7 mlrd. lei de la bugetul de stat pentru sectorul apărării inspiră optimism, și speranță că această tendință va continua. Principala cauză fiind perpetuarea de către Rusia a politicilor agresive față de țările din spațiul ex-sovietic în încercarea de ași restabili dominația asupra lor. Iar Republica Moldova trebuie să aibă capabilitățile militare necesare pentru a face față unei agresiuni armate.
Există riscul unei escaladări a conflictului în Republica Moldova? Care ar fi potențialele scenarii?
Scenariile de escaladare au fost discutate la capitolul amenințărilor. Alte scenarii cum ar fi o agresiune terestră la scară largă sunt improbabile în viitorul apropiat din cauza potențialului militar redus al Rusiei, care a suferit pierderi majore în Ucraina.