MASA ROTUNDĂ: ROLUL FEMEILOR ÎN PROCESELE DE PACE ȘI SECURITATE LA NIVEL LOCAL ȘI NAȚIONAL, DESFĂȘURATĂ LA CĂUȘENI
La 23 ianuarie curent, la Căușeni, s-a desfășurat o masă rotundă despre rolul femeilor în procesele de pace și securitate la nivel local și național. Noul program de implementare a Rezoluției 1325 a CS al ONU pune accent pe administrația publică locală ca fiind drept principalii parteneri în realizarea acțiunilor, iată de ce este important ca discuțiile și campaniile de informare să se desfășoare în toate localitățile din Republica Moldova. Evenimentul a fost organizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare în cadrul proiectului ACADEMIA DE SECURITATE, ediția: Securitatea umană &Femeile, Pacea și Securitatea.
Evenimentul și-a propus să evidențieze și să amplifice rolul vital pe care femeile îl joacă în promovarea păcii și securității, atât la nivel local, cât și național, precum și să încurajeze dialogul, schimbul de cunoștințe și experiențe pe aceste subiecte esențiale.
Masa rotundă a fost deschisă de către Elena MÂRZAC, expertă pe subiecte de securitate și StratCom, Directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Valeriu MUSTAȚĂ, Vicepreședintele Consiliului Raional Căușeni și Renata LUPĂCESCU, Redactoră-Șefă, TV Studio-L Căușeni.
Speakerii au evidențiat rolul femeilor la nivel local în procesele de pace și securitate, inclusiv prin exemplificare cu diferite situații, cele mai recente fiind implicarea femeilor în gestionarea crizei refugiaților. Totodată, aceștia au accentuat importanța implicării anume a femeilor, pentru că în așa fel construim o societate mai echitabilă, durabilă și mai pașnică; înlăturăm stereotipurile de gen și construim un mediu mai inclusiv și nu în ultimul rând, datorită implicării femeilor se pot identifica soluții mai eficiente, întrucât prin diversitatea de experiență și gândire, femeile pot juca un rol crucial în procesele de negocieri, diplomație și pace, oferind diverse abilități de comunicare, empatie și soluționare a conflictelor.
Experta Elena Mârzac a explicat publicului larg ce este Agenda FPS și de ce este important implementarea acesteia, printre care a) despre etapele care au dus la adoptarea acestui document: „În pofida faptului că RM, în calitate de membră ONU, urma de îndată să pună în aplicare Rezoluția 1325 al CS al ONU în momentul aprobării, adică în anul 2000, acest lucru nu s-a întâmplat. Abia în anul 2018, după multe negocieri și discuții publice, Guvernul a aprobat Primul Program național de implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea pentru anii 2018 -2021 și a Planului de acțiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia”. b) Dar și despre raportul de interconexiune dintre securitate și implicarea femeilor în acest domeniu. „Securitatea nu este doar despre militărie, ci și despre accesul la studii de calitate, la aer curat, la alimente sănătoase. Iar aici este important să menționăm că, de securitate nu se ocupă doar Guvernul sau, la nivel local nu se ocupă doar Consiliul Raional sau primăria, dar participă comunitățile locale și organizațiile nonguvernamentale”.
Expertul Vadim ENICOV, consilier național în cadrul Centrului de la Geneva pentru Guvernanța Sectorului de Securitate (DCAF) la Chișinău a vorbit despre mecanisme de supraveghere a sectorului de securitate și rolul femeilor în guvernarea democratică a sectorului de securitate.
Expertul a apreciat participarea tinerilor și tinerilor la eveniment, menționând că este foarte important ca subiectele discutate să fie înțelese de cei prezenți și să implementeze ideile discutate mai departe. Totodată, dlui a menționat importanța discuțiilor pentru APL-ri și structurile de forță în activitatea de zi cu zi.
În discursul său, expertul a relatat diferite concepte ale procesului democratic și evoluția conceptului de sector de securitate.„Conceptul sectorului de securitate în ultimii 20 de ani s-a lărgit, iar dacă ne referim la acest proces sub aspect de guvernare a sectorului de securitate, este important de înțeles că au roluri majore în aceasta mai multe instituții, cum ar fi: Parlamentul, care are atribuții legislative și de control parlamentar; Guvernul, Președintele și Consiliului Suprem de Securitate, care au atribuții de control executiv asupra activității; instituțiile independente cum ar fi Curtea de Conturi pentru audit financiar, Centrul Național de Protecție a Datelor cu Caracter Personal pentru a verifica cum aceste organe din sectorul de securitate respectă drepturile omului și totodată societatea civilă, care la fel are rol de supraveghere, de examinare a diferitor aspecte din sectorul de securitate. Toate acestea noi le numim guvernare democratică a sectorului de securitate. Iar calea spre o guvernare democratică a sectorului o numim reforma sectorului de securitate”.
Pe final, expertul a reiterat rolul femeilor în procesul de guvernare democratică în sectorul de securitate, menționând viziunea diferită drept unul din motivele de bază a implicării femeilor. „Este foarte important ca toți membrii societății să participe la actul de guvernare, femeile ca regulă aduc o altă viziune, femeile ca regulă sunt mai predispuse spre un dialog, predispuse pentru a găsi o soluție pașnică și iată de ce ele trebuie să participe”.
În RM există totuși această problemă de subreprezentare a femeilor în structurile de forță, de securitate și apărare. De exemplu, femei în domeniul afacerilor interne avem 22, 3 %, luând în calcul că serviciile prestate de Ministerul Afacerilor Interne, sunt atât pentru bărbați cât și pentru femei. Mai mult de 52% din populația noastră sunt femei și necesitățile noastre față de securitate, ca femei, ca bărbați, sunt diferite.
Participantă la eveniment, Mariana ANDRIEȘ, reprezentantă a Inspectoratului de Poliție Căușeni, ofițeră de investigații, s-a expus despre rolul și importanța femeilor în aceste structuri, dar și evoluția acestui proces.„Prezența femeilor în diferite situații prezintă încredere, credibilitate și determină un sentiment puternic de securitate, aceasta fiind menirea unui sistem polițienesc. Din acest considerent, în toate subdiviziunilor MAI se promovează eficient și efectiv principiul egalității de gen și de șanse, sporind numărul femeilor în diferite funcții, atât executive cât și decizionale. Procesul de recrutare a evoluat, astfel că acum este mai accesibil atât pentru femei cât și bărbați.
Chiar dacă numărul femeilor în perioada 2017 – 2023 a crescut doar cu 224 femei, ofițera afirmă că situația este de apreciat, dar că este necesar de avansat în acest aspect, iar instituțiile desfășoară mai multe acțiuni pentru a avansa pe acest segment.
Pe finalul intervenției, dna Andrieș a venit cu unele recomandări în acest sens. „Consider că ar fi oportun și necesar ca în cadrul implementării Rezoluției să se pună mai mult accent pe instruiri la nivel regional în domeniul punerii în aplicare a Agendei FPS, inclusiv cu participarea experților străini pentru a face schimb de bune practici. De asemenea, este necesară sensibilizarea populației, pentru a reduce stereotipurile referitor la rolul și locul femeilor în procesele de asigurare a ordinii publice, securității și a păcii, în comunitate și societate. Totodată, este necesară ajustarea și completarea cadrului normativ din domeniu, motivarea și participare activă a femeilor la procesele decizionale, participarea femeilor în număr cât mai mare la cursuri manageriale și leadership, identificarea necesităților femeilor și provocările cu care acestea se confruntă în sectorul de securitate și apărare anume la nivel regional”.
Despre cum societatea civilă, cum cetățenii pot să contribuie la promovarea egalității de gen, la lupta cu stereotipurile și promovarea și implementarea Agendei FPS a vorbit, Sanda SANDU, cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, Reprezentantă KAS Moldova. Pe lângă organizațiile neguvernamentale și mass-media, un rol important îl are și populația RM, populația activă, cea care nu doar participă la alegeri, dar se implică la diferite acțiuni la nivel de comunitate. Astfel, societatea civilă poate participa prin diferite modalități la implementarea Agendei FPS, dar și în general în sectorului de securitate. Aceste modalități fiind: advocacy, monitorizarea de planuri, prestarea de servicii de educare și informare, desfășurarea campaniilor de informare, documentarea diferitor aspecte etc.
Ținând cont că peste 50% din participanți și participante la masa de discuții au fost tineri și tinere, experta a venit cu un șir de recomandări despre cum aceștia, fiind reprezentanți/te ai societății civile se pot implica direct în promovarea și implementarea Agendei FPS la nivel local. „În primul rând, puteți crea discuții și dezbateri privind egalitatea de gen, rolul femeilor în sectorul de apărare și securitate sau în alte domenii. De asemenea, puteți să creșteți gradul de sensibilizare a societății față de importanța acestui subiect și puteți să participați sau să organizați grupuri de lucru, workshop-uri, training-uri la aceste subiecte, astfel încât lumea din jurul vostru să fie cât mai informată, dar și să-și dezvolte capacitățile de sinteză, analiză și implicare. De asemenea, este important să stabiliți un dialog cu instituțiile guvernamentale și cu APL-le, deoarece prin această modalitate puteți fi mai aproape de procesul de luare a deciziilor și să participați la procesul de consultare publică, dar și să puneți întrebări atunci când sunt discutate chestiuni mai sensibile”.
În concluzie, experta Elena MARZAC a reiterat că Agenda FPS nu este doar despre pilonul de protecție, ci pune accent mai mult pe pilonul de participare, femeia ca actor activ de participare în sectorul de securitate, fie aceasta în forțele armate, poliție, servicii de inteligență etc. La fel are importanța și pilonul de prevenție atunci când vorbim despre rolul de reconciliere, de stabilire a dialogului, de negociere, de a preveni anumite conflicte – aici este important rolul femeilor și organizațiilor de femei. Totodată, pilonul de reabilitare este important post conflict.
Activitatea face parte din proiectul Academia de Securitate 2023, ediția: Securitatea umană & Femeile, Pacea și Securitatea, implementat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), care este finanțat printr-un grant al Institute for War & Peace Reporting (IWPR), cu suportul Biroului pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (FCDO).
