PISA s-a implicat activ în lansarea proiectului „Consolidarea guvernanței sectorului de securitate în Moldova”

În perioada 9-10 martie curent, reprezentantele Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare au participat în cadrul Conferinței de lansare a proiectului „Consolidarea guvernanței sectorului de securitate în Moldova”, organizată de Centrul de la Geneva pentru Guvernarea Sectorului de Securitate (DCAF) și Agenţia suedeză pentru dezvoltare şi cooperare internaţională (SIDA).

Implicarea membrelor Platformei, atât în calitatea de vorbitoare, cât și moderatoare a unor paneluri din cadrul conferinței demonstrează odată în plus deschiderea întru oferirea acelui suport și expertiză necesară din partea societății civile într-un implementarea acestui proiect.

Directoarea executivă a platformei, Natalia Albu, a participat în calitate de vorbitoare în cadrul panelului: „Guvernanța sectorului de securitate în Moldova – realizările actuale, provocările rămase și prioritățile viitoare”.

Cofondatoarea Platformei, Sanda Sandu, a moderat panelul: Rolul Parlamentului și al CSS în modelarea fundamentelor strategice și normative ale sistemului de guvernanță a securității naționale.

Experta a menționat despre provocările cu care se confruntă țara noastră și cât este de importantă asigurarea guvernantei sectorului de securitate, prin consolidarea rolului Parlamentului și CSS în modelarea fundamentelor strategice și normative.

”În contextul războiului din Ucraina, mediul de securitate la nivel național se confruntă cu cele mai mari provocări de la independenta Republicii Moldova. Din acestea fac parte valul masiv de refugiați ucraineni, criza energetică și efectele economice ale acesteia, dar în mod special amenințarea militară directă – posibilitatea unei agresiuni armate externe ori pericolul antrenării în acțiuni militare la nivel regional. Amenințarea militară este confirmată și de violarea repetată a spațiului aerian național de rachetele rusești, de refuzul sfidător al Moscovei de a oferi explicații în legătura cu aceste acțiuni dar și de atitudinea și declarațiile ostile ale oficialilor ruși vis-a-vis de opțiunile de politică internă și externă ale Republicii Moldova. În afară de amenințarea militară externă, Republica Moldova se confruntă cu o gamă largă de riscuri. Separatismul politic și teritorial, eforturile ostile de scindare etnică, lingvistică și culturală, provocările economice, corupția și lacunele sistemului judiciar etc., sunt toate capabile să genereze efecte importante pentru securitatea națională. În contextul actual al tehnologizării și interdependenței, aceste amenințări și riscuri se pot manifesta separat ori cumulativ, pot escalada rapid dintr-o categorie de probabilitate în alta, creând condiții ce depășesc capacitatea națională de anticipare și reacție. În acest context, este importantă asigurarea guvernantei sectorului de securitate, prin consolidarea rolului Parlamentului și CSS în modelarea fundamentelor strategice și normative”.

Sanda Sandu, Cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare 

Totodată, cofondatoarea Platformei Elena Marzac, expertă în domeniul securității și comunicării strategice a moderat panelul: Cum se construiește coeziunea socială – coordonarea guvernării, comunicarea strategică și sprijinul societății civile.

„Elementele războiului hibrid, prezent în Republica Moldova, pun presiune pe securitatea și apărarea națională, pe autoguvernare și reprezintă impedimente în realizarea intereselor naționale.
Astfel, procesul de reformă a sectorului de securitate are nevoie de implicarea tuturor actorilor politici, instituțiilor guvernamentale din sector, societății  civile, experților naționali, dar și a partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova care să asiste autoritățile naționale cu împărtășirea bunelor practici, expertizei și asistenței tehnice/materiale necesare.
Colaborarea responsabilă și constructivă între guvern și sectorul asociativ, comunitatea de experți independenți și grupuri de reflecție este imperativă pentru a depăși situația actuală care creează confuzie și incertitudini în promovarea subiectelor de securitate. Instituirea unui proces de comunicare strategică la nivel național este ca o măsură eficientă pe termen lung în contracararea acestor amenințări, precum și în sporirea rezilienței și consolidarea coeziunii societale.
Coeziunea societală se manifestă prin gradul de legitimitate și încredere a cetățenilor în instituțiile și procesele democratice care, din păcate în Republica Moldova este la un nivel scăzut. Tocmai din acest motiv este esențial ca guvernele să includă societatea civilă ca partener deplin în democratizarea guvernării sectorului de securitate, pentru consolidarea coeziunii societale”.

Elena Mârzac, Cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare