Criza energetică – instrument de presiune economică asupra regimului din unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului
Actuala criză energetică poate accelera soluționarea conflictului Transnistrean din cauza că, cantitățile de resurse energetice limitate livrate regiunii din stânga Nistrului pot duce la căderea regimului de la Tiraspol. Tot mai multe voci în spațiul public de la Chișinău susțin poziția că Republica Moldova ar trebui să utilizeze criza energetică provocată de Rusia pentru a pune capăt conflictului înghețat din 1992.
- Exponenții unor partide extra-parlamentare afirmă că regimul Transnistrean reprezintă o amenințare existențială pentru Republica Moldova, și un impediment pentru aderarea țării la Uniunea Europeană. De asemenea, sugerează că Republica Moldova ar trebui să sugrume regimul de la Tiraspol utilizând instrumentele economice aflate la îndemâna statului nostru.
- Spre exemplu, reducerea livrării de gaze naturale ar periclita activitatea uzinei metalurgice și a fabricilor de criptomonede din Transnistria. Fapt, care ar stopa finanțarea regimului cleptocratic separatist și ar duce la căderea acestuia. Ca rezultat, aceasta ar contribui la democratizarea regiunii.
- O poziție similară a fost exprimată în repetate rânduri și de expertul în energetică Sergiu Tofilat. Mai mult, expertul susține că prin livrarea de resurse energetice regimului de la Tiraspol se asigură cu combustibil și structurile militarizate ale acestuia, dar și Grupul Operativ al Trupelor Ruse aflat în Transnistria. Iar dacă Republica Moldova ar sista livrarea de combustibil în regiune, aceste forțe nu ar fi operaționale.
- Indubitabil, regimul de la Tiraspol reprezintă o amenințare existențială pentru Republica Moldova, iar forțele militare aflate în stânga Nistrului asigură menținerea lui la putere. În acest context, este evidentă necesitatea de a avea o poziție mai determinată în vederea soluționării conflictului Transnistrean. Iar limitarea drastică a resurselor energetice livrate regimului de la Tiraspol trebuie să facă parte din lista opțiunilor aflate la dispoziția Chișinăului pentru a forța căderea acestuia, însă fără a crea o criză umanitară de proporții în regiune.
Prin urmare, instrumentul economic reprezintă o pârghie semnificativă pentru destructurarea regimului Transnistrean. Iar contextul geostrategic prielnic creat de izolarea internațională a Rusiei și slăbirea ei din punct de vedere militar, reprezintă o oportunitate unică de a reintegra Republica Moldova.