Mecanismele de protecție civilă ale Uniunii Europene – un instrument de securitate mai puțin cunoscut publicului
În anul 2022 Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată. Evenimentul a generat un nou val de falsuri despre UE. Multe dintre acestea se refereau la valorile și principiile comunității europene, pe care unii actori politici le prezentă drept sursă de amenințare pentru valorile naționale. Acești actori omiteau intenționat asistența macrofinanciară, asistența tehnică, dar și mecanismele de protecție și securitate activate de către Uniunea Europeană în diferite perioade pentru Republica Moldova, atunci când apăreau crize cărora state mici, lipsite de resurse financiare, nu le-ar fi putut face față. O astfel de criză a fost pandemia Covid-19. Cea mai recentă criză de acest fel, însă, este generată de războiul din Ucraina – criza umanitară. Obiectivul acestui material analitic este de a face cunoscut publicului din Republica Moldova cum Uniunea Europeană, fără a fi un bloc militar, activează instrumente sau mecanisme, care contribuie per ansamblu la securitatea cetățenilor europeni, dar și a celor din statele partenere.
Uniunea Europeană – furnizor de securitate și siguranță
Uniunea Europeană nu este o organizație similară NATO. Obiectivul ei primar a fost de a genera pace, dar cu ajutorul unor mecanisme de cooperare economică. Chiar dacă are propriile instrumente de securitate și apărare, acestea diferă conceptual de cele de care dispune Alianța Nord-Atlantică, pentru că nu este vorba de sisteme de apărare defensivă.
În anul 2001 Comisia Europeană, împreună cu alte șapte state membre UE, au lansat Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii Europene. Obiectivul a fost de a preîntâmpina sau de a pregăti un răspuns instituționalizat (reglementat și dotat cu resurse necesare) la dezastre sau alte crize neprevăzute. Pe lângă cele șapte state europene, țări precum Bosnia și Herzegovina, Islanda, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia și-au manifestat interesul de a se alătura inițiativei. În anul 2020, când pandemia generată de virusul Covid-19 s-a extins, s-a putut observa că un asemenea mecanism a permis statelor membre UE să acționeze coordonat la nivel european, dar în același timp, să acorde asistență și statelor partenere sau a celor mai puțin pregătite sau cu resurse financiare limitate pentru a putea achiziționa vaccin. Principiul solidarității a fost aplicat.
Cum funcționează Mecanismul european de protecție civilă?
Atunci când o țară definește o amenințare la adresa securității sale, ea se poate adresa UE pentru a cere activarea Mecanismului de protecție civilă. Cererea este evaluată de către Centrul de Coordonare a Răspunsului la Situații de Urgență, care oferă un răspuns complex cu oferta tehnică pe care o pune la dispoziție țării solicitante. Această ofertă tehnică poate să includă expertiză, dar și asistență umanitară. Statul care a făcut solicitarea evaluează la rândul său oferta ca aceasta să corespundă nevoilor interne. După ce aceasta este acceptată, asistența ajunge la beneficiarul final, adică cetățenii statelor solicitante. Uneori, există situații când Mecanismul de protecție civilă al UE, este declanșat de state membre ale UE, care definesc riscuri și amenințări la adresa securității statelor partenere, evident în baza unei solicitări formale. Beneficiar al mecanismului, așa cum a fost menționat la început, a fost și Republica Moldova. Acest lucru a fost posibil chiar de mai multe ori.
Republica Moldova și criza umanitară generată de războiul Rusiei asupra Ucrainei
Încă de la sfârșitul lunii februarie 2022, când fluxul de refugiați din Ucraina spre Republica Moldova era extrem de mare, două state membre ale Uniunii Europene au decis activarea mecanismului de protecție civilă pentru ca autoritățile de la Chișinău să poată gestiona mai bine numărul mare de persoane afectate de operațiunile militare extinse. Astfel, pe 04 martie 2022, Ministerul Afacerilor Interne al Republicii Moldova (MAI) a anunțat recepționarea loturilor de asistență umanitară oferite de Franța și Olanda. Valoarea asistenței umanitare recepționată de autoritățile de la Chișinău era de 950 000 Euro. Ulterior, și România a oferit asistență autorităților de la Chișinău prin acțiuni coordonate de protecție civilă.
Pe 13 octombrie 2022 dintr-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Interne de la Chișinău era menționat că Republica Moldova este mai aproape de aderarea la Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene. Mai mulți salvatori și pompieri moldoveni au participat la exercițiul ”EU-MODEX” (Sibiu, România), ceea ce a permis instruirea lor conform standardelor europene. Exercițiul a avut drept obiectiv consolidarea relațiilor de cooperare dintre țările UE în domeniul protecției civile sau umane, în vederea lichidării situațiilor de urgență.
Importanța participării salvatorilor moldoveni la un exercițiu care simulează o situație de inundații extinse nu poate fi trecută cu vederea, mai ales când rachete de croazieră sunt doborâte pe teritoriul Republicii Moldova (incidental de la Naslavcea). În cazul ruperii barajului de la Novodnestrovsk, lucru care se poate întâmpla dacă va fi lovit de ținte militare, mai multe localități din Ucraina, dar și din Republica Moldova vor fi inundate. Potrivit experților, cel puțin 14 localități ar fi amenințate.
Republica Moldova în contextul de securitate regională actuală, nu își permite să ignore oportunități de îmbunătățire a capabilităților naționale de apărare a intereselor de securitate națională. Participarea experților moldoveni la diferite module de instruire la standarde internaționale, precum și cunoașterea de către cetățeni a diferitor aspecte ale securității, riscurile și amenințările care o pot afecta, trebuie să fie încurajate.