Directorul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, invitat în cadrul Podcastului DECODIFICAT
Directorul Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, a fost primul invitat în cadrul Podcastului DECODIFICAT. În cadrul podcastului au fost abordate mai multe subiecte de actualitate. Vă propunem să vedeți succint care au fost subiectele și declarațiile invitatului.
Care este rolul SIS și ce face această instituție: Fiind unica instituție de acest gen din țară, SIS se axează pe două chestiuni. În primul rând colectează date atât în interiorul cât și exteriorul țării, pentru a informa alte instituții în dependență de rolul pe care îl au. În al doilea rând are rolul de a combate astfel de activitate din partea altor servicii străine pe teritoriul țării noastre, deci, activitatea ceea ce numim noi contrainformații, sau ceea ce se numește în popor mai uzual contraspionaj.
Pe cine protejează această instituție: Serviciul protejează statalitatea și independența Republicii Moldova. Protejăm existența statului, independența statului și suveranitatea și mergem pînă la fiecare cetățean. Or, scopul nostru este ca cetățeanul să trăiască într-un mediu sigur, în care cetățeanul se poate dezvolta, economia țării poate să crească, deci, societatea poate duce un mod de viață liniștit și calm știind că este în siguranță.
Despre transparența instituțională: Subiectul transparenței este un subiect complicat pentru toate serviciile de inteligență. Activitatea noastră se desfășoară într-un mediu secret. Cca 10% din activitatea noastră, poate fi comunicată public, de aceea am inițiat un dialog mult mai larg cu presa, avem periodic întâlniri cu societatea civilă și cu mediul academic. În aceste 10% încercăm să facem maximă comunicare, astfel ca lumea să înțeleagă că SIS lucrează în interesul cetățeanului, în interesul Republicii Moldova și nu în alte activități.
Care sunt instituțiile cele mai des informate de către SIS?: Sunt trei beneficiari de bază, Președinta țării, Prim-ministra și Speakerul Parlamentului. Apoi Președintele comisiei parlamentare de profil, președintele Consiliului Suprem de Securitate, după care în dependență de subiect, poate fi Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și Integării Europene și alte ministere de resort.
Viziunea sa în calitate de director al SIS: În primul rând instituția are nevoie de o reformă, o reformă complexă, atât pe palierul administrativ, cât și pe palierul operativ, cum spunem noi, deci modul de cum se desfășoară activitatea de colectare a informațiilor, cum sunt planificate operațiunile etc. Viziunea este una foarte simplă, Serviciul trebuie să devină unul eficient, care să răspundă promt la riscurile la adresa securității RM, deci, să le cunoască din timp, să informeze despre aceasta factorii de decizie și atunci când este nevoie să acționeze astfel încât să prevină unele riscuri de la materializarea lor și respectiv să prevină unele prejudicii grave care pot fi aduse Republicii Moldova.
Războiul din Ucraina, poate fi un catalizator pentru a schimba Serviciul de Informații și Securitate: Războiul din Ucraina este deja un catalizator, aceasta constat eu din interacțiunea cu factorii de decizie cât și cu alte instituții din stat, acesta a trezit un pic societatea și a adus subiectul războiului pe agenda noastră. Acest fapt a dus la o regândire, la o trezire dacă doriți, a tuturor în societate și o atenție mai sporită față de sectorul de securitate, atât Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, lumea a înțeles că aceste instituții trebuie fortificate, aceste instituții au nevoie de buget, au nevoie de competențele necesare, ca să-și facă treaba, atunci cînd pericolul este la ușă trebuie să fim pregătiți, din păcate noi am cam întârziat câteva zeci de ani, din varii motive.
Despre pachetul de legi cu referire la SIS înregistrate în Parlament: Al treilea draft este un proiect de lege total nou, care nu a existat până acum în Republica Moldova, este legea privind activitatea contrainformativă și activitatea informativă externă și cred că aceasta este una din cele mai importante legi. Legea respectivă vine să schimbe conceptual viziunea și mediul de activitate a SIS-ului. Pentru că, dacă luăm cadrul legislativ actual, SIS activează ca și o instituție de drept, se bazează pe Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Legea privind măsuri speciale de investigații, care se desfășoară doar în cazul unei cauze penale, deci, peste tot este latura penală a unor acțiuni. Or, aceasta înseamnă că se investighează o infracțiune, deja s-a întîmplat sau este în proces de înfăptuire, pe când activitatea contrainformativă sau activitatea informativă externă tinde să acumuleze date preventiv, deci pînă la realizarea unor acțiuni care ar putea fi catalogate cu tentă penală. SIS nu este o instituție de drept, este o instituție contrainformativă și informativă, care trebuie să lucreze un pic diferit decât ceea ce cunoaște toate lumea ca activitate infracțională, de urmărire penală, de investigare a unor crime și legea aceasta vine să stabilească cadrul legal care oferă SIS atribuțiile și competențele necesare conform legii pentru a desfășura activitatea contrainformativă și nu activitatea de investigare penală.
Despre ofițerii SIS: Resursa umană este principala resursă pe care o avem noi, indiferent cât de mult nu o să tehnologizăm activitatea SIS, cele mai bune softuri și tehnologii moderne, pînă la urmă resursa umană este resursa de bază, pentru că ofițerul este cel care colectează datele, este cel care desfășoară misiuni speciale, este cel care analizează și până la urmă latura umană este destul de importantă. De aceea, chiar și în procesul de reformă unul din palierele pe care ne-am uita noi este resursa umană a SIS. Pentru că noi îi vrem pe cei mai buni și când spun cei mai buni din toate punctele de vedere, atât la parte de inteligență, pregătire teoretică, are studii și în țară și peste hoatre, cunoaște mai multe limbi, noi căutăm persoane din toate domeniile.
Parteneriatele cu alte servicii de inteligență: Noi avem un parteneriat destul de bun cu mai multe servicii, în primul rând cu vecinii, România și Ucraina. În special acum, cu Ucraina, pentru că în contextul războiului este foarte important schimbul de informații pe mai multe subiecte cu vecinii noștri. La fel este și cu România, cu care avem un parteneriat de lungă durată și care s-a întărit pe parcurs. În al doilea rând fiind un stat candidat pentru aderarea la UE, noi ne-am propus să intensificăm colaborarea cu majoritatea serviciilor speciale membre ale UE, individual dar și luate la un loc. Există INCENT, care este o unitate specială de schimb de date clasificate între servicii, pe lângă Servicul de acțiune externă a UE (SEAE), cu care iarăși avem o cooperare, avem stabilit și o modalitate de schimb de date cu ei.
Despre riscuri și amenințări majore asupra securității naționale și care este rolul SIS în contracararea lor: După 24 februarie, accentele și prioritățile s-au schimbat, în primul rând s-a pus accent pe activitatea subversivă, ceea ce ar putea fi, la acel moment, imediat după 24 februarie și prima lună aproximativ s-a pus accent pe pericolele convenționale. Ulterior, cînd s-a văzut că frontul a rămas pe linia Herson sau, pe partea de Est și inclusiv și s-a retras, vedem și ultimile mișcări în regiune Herson, atunci focusul s-a reorienatat spre pericole neconvenționale: securitatea energetică, securitate economică și financiară, dezinformarea etc.
Despre securitatea cibernetică a Republicii Moldova: Pe lângă SIS mai avem și STISC, care are un rol de asigurare a protecției infrastructurii informaționale guvernamentale. SIS are rolul de a colecta informații, de a încerca să anticipăm anumite acțiuni. Un alt aspect este partea de hardware, este partea de echipament, de tehnică, ori aici trebuie să investim destul de mult pentru că toate instituțiile statului au nevoie de o trecere la o treaptă mai sus. Al treilea aspect este de software, adică avem nevoie să investim în soft, toate investițiile acestea costă, costă foarte mult, mai ales infrastructura hardwer și software, ea este destul de costisitoare.
Despre proiectele Big Date: Avem mult de recuperat, iarăși din aceleași considerente pentru că mulți ani nu s-au investit în aceste domenii. Acele proiecte de Big DATE, inteligența artificială, deci fiecare din ele poate fi o vulnerabiliate pentru noi, dar totodată și o oportunitate. Ori, serviciile de inteligence folosesc aceste Big Date, au investit și au creat infrastructură, au masive de date și le folosesc în activitatea lor pentru a identificare și preveni anumite amenințări. Republica Moldova încă urmează să se investească în asemenea proiecte, inclusiv noi ca Serviciu urmează să investim foarte mult în a ne dezvolta capacitatea.