Consolidarea rezilienței societății civile în contracararea dezinformării în domeniul securității. Workshop, 18-19 mai
Impactul dezinformării asupra securității naționale și metodele de combatere a acesteia, au constituit principalele subiecte de discuție dintre comunicatorii instituțiilor statului, reprezentanții mass-media, membrii societății civile și ai mediului academic întruniți în cadrul workshop-ului Consolidarea rezilienței societății civile în contracararea dezinformării în domeniul securității. Evenimentul, desfășurat în perioada 18-19 mai, a fost organizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), în parteneriat cu Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism a ULIM, și cu sprijinul Ambasadei Republicii Lituania în Republica Moldova și Cooperarea Lituaniană pentru Dezvoltare.
Scopul activității a fost de a aprofunda cunoștințele participanților în depistarea știrilor false, a narativelor manipulative, a tehnicilor și procedurilor care permit răspândirea lor, dar, în același timp, au fost împărtășite experiențele organizaționale și personale (cu referire la cazuri concrete) ale celor prezenți în promovarea culturii de securitate.
Invitatul special al evenimentului a fost E.S. Tadas Valionis, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Lituania în Republica Moldova. În discursul său de inaugurare, Excelența sa a menționat despre efectele negative ale dezinformării și propagandei asupra securității, necesitatea coeziunii societății și a încrederii în instituțiile statului, importanța dezvoltării rezilienței statului și a cetățenilor la dezinformare, deoarece Federația Rusă utilizează abil vulnerabilitățile noastre, cât și despre măsurile luate de Lituania în contracararea acestora.
Utilizarea pe larg a tehnologiilor informationale, a inteligenței artificiale și deep fake a acutizat problema și a permis actorilor maligni să ajungă la un număr mai mare de destinatari. Pentru contracararea dezinformării, este important de a dezvolta capacitățile de răspuns. În Lituania au fost implementate elemente ale Stratcom, fiecare minister are câteva persoane responsabile, dedicate implementării comunicării strategice.
Excelența sa a salutat organizarea acestor activități în care reprezentanții instituțiilor guvernamentale, a societății civile și a mediului academic pot dialoga, identifica provocările și găsi soluții comune.
Prezente la eveniment, doamna Natalia Albu, directoarea executivă a PISA, conf. univ., dr., expertă în securitate, dar și Viorica Țâcu, decană a Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism (ULIM) au apreciat interesul participanților de a dezbate pe subiectul dezinformării și de a-și aduce fiecare aportul în prevenirea și combaterea știrilor false, dar mai ales în fortificarea rezilienței societale.
În prima parte a zilei a fost prezentată experiența NATO în confruntarea războiului informațional și aspectele practice ale experienței Uniunii Europene în contracararea dezinformării, platformele și instrumentele în acest sens.
Beata Patasova, ofițeră de Program pentru Rusia și partenerii est europeni, Divizia de Diplomație Publică a NATO,a vorbit despre practicile Alianței nord-atlantice în combaterea dezinformării, subliniind faptul că aceasta pune un accent sporit pe acțiuni de prevenire, pe întărirea rezilienței jurnaliștilor și a societății prin comunicarea pe diverse canale și în mai multe limbi.
Specialistul în comunicare strategică din cadrul Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Artur Corghencea, a relatat despre activitatea UE în lupta cu dezinformarea, suportul oferit statelor interesate de acest proces, dar și care sunt strategiile elaborate în acest sens. „Scopul dezinformării nu este neapărat de a crea un fals, cât de a naște o confuzie”. UE depune eforturi pentru contracararea fenomenului dat, mai ales pe teritoriul țării noastre prin susținerea presei independente și a plurității de opinii. Artur Corghencea a vorbit și despre proiectele susținute de UE care sunt în curs de implementare și destinate pentru diverse categorii de cetățeni.
În a doua parte a zilei, Elena Mârzac, cofondatoarea PISA, expertă în securitate și StratCom și Dr. Rodica Panța, lector universitar, Facultatea Relații Internaționale, Științe Politice și Jurnalism (ULIM), manageră de proiecte PISA, au explicat în detalii ce presupune Comunicarea strategică și rolul său primordial în prevenirea și contracararea dezinformării în domeniul securității. Vorbitoarele au prezentat un set de recomandări destinate societății, pornind de la persoane interesate, până la reprezentanții instituțiilor de stat.
Dr. Nerijus Maliukevičius, cercetător al Institutului de Relații Internaționale și Științe Politice a Universității din Vilnius,a vorbit despre experiența Lituaniei în lupta cu dezinformarea în spațiul on-line. Astfel, au fost enumerate mecanismele dezvoltate de autoritățile lituaniene și care sunt eficiente în combaterea acestui fenomen și în sporirea rezilienței societății. Potrivit profesorului Maliukevičius, este esențial să folosim tactici corecte de informare, iar procesul să fie unul creativ, inclusiv prin folosirea tuturor oportunităților de care dispunem.
În cea de-a doua zi a workshop-ului (19 mai), discuția a fost deschisă de Aura Revenco, specialist în comunicare din cadrul Guvernului Republicii Moldova, care s-a referit în mod special la combaterea dezinformării online, la provocările generate de era MoJo, la comunicarea proactivă și la măsurile luate de Executiv în ultimul an pentru a contracara fenomenul, dar a venit și cu recomandări de consolidare a parteneriatului dintre instituțiile statului, mass-media și societatea civilă.
În continuarea aceluiași subiect a vorbit și Maria Aramă, șefa secției Informare și Comunicare cu mass-media din cadrul Ministerului Apărării, care a venit cu exemple concrete de mesaje manipulatorii și știri false menite să inducă panică în societate, să destabilizeze instituțiile statului și să discrediteze eforturile instituției de a se moderniza. „În ultimul an, practic, comunicarea Ministerului Apărării a devenit mai mult proactivă, decât reactivă. Încercăm să reacționăm rapid și prompt atunci când apar știri false, pentru a opri rostogolirea subiectului în presă și pentru a nu lăsa loc de interpretări în spațiul public”, a adăugat Maria Aramă.
Și Gheorghe Oarza, șeful Direcției transformare din cadrul Ministerul Apărării, a evidențiat necesitatea elaborării unui document de politici clare cu referire la combaterea dezinformării și replicarea în țara noastră a mecanismelor utilizate de NATO și UE. În același context, specialistul din cadrul Ministerului Apărării a vorbit despre imperativitatea creării unui StratCom care să planifice comunicarea strategică a instituțiilor statului și să faciliteze răspunsurile eficiente în situații de criză.
Pe final, a fost apreciată organizarea unei astfel de întrevederi și dezbaterea subiectelor de maximă importanță, cum ar comunicarea instituțională și dezinformarea din spațiul public.