Ministrul Apărării al Republicii Moldova, invitat în cadrul Podcastului DECODIFICAT
Ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, a fost invitatul ediției II a Podcastului DECODIFICAT. În cadrul podcastului au fost abordate mai multe subiecte de actualitate. Vă propunem să vedeți succint care au fost subiectele și declarațiile invitatului.
Ce face Ministerul Apărării și care sunt responsabilitățile: Ministerul apărării este structura de bază responsabilă de construcția și dezvoltarea sistemului național de apărare. Este acea structură care răspunde de elaborarea politicilor în domeniul securității și apărării militare. Totodată, este structura care coordonează și monitorizează dezvoltarea armatei naționale pentru îndeplinirea misiunilor sale de bază.
Despre prioritățile pe moment ale armatei naționale și cum sunt stabilite aceste priorități: Misiunea de bază a armatei naționale este asigurarea integrității suveranității statului. Cu alte cuvinte, este pregătirea pentru apărarea Republicii Moldova. Iar procesul de pregătire, este un proces care trebuie să continue permanentă și nu este posibil să avem rezultate scontate într-un timp scurt, dacă acestui acestei pregătiri nu au fost atrasă atenția cuvenită.
Necesitățile reies în primul rând din analiză mediului de securitate, analiza riscurilor și pericolelor cu caracter militar la securitatea națională.
Despre spiritul scăzut al patriotismului și % mic din cei care ar fi gata să i-a arma în mână și să apere țara în caz de o potențială agresiune militară/război: Trebuie să atragem atenția la acest capitol și să lucrăm mai mult ca să pregătim societatea, să fie capabilă să înțeleagă responsabilitatea domeniului de apărare și securitate, respectiv să înțeleagă că nu doar unele structuri sunt responsabile de aceasta, dar este o responsabilitate a întregii societăți.
Care sunt riscurile militare majore cu care ne confruntăm acum și la care trebuie să răspundem și unde găsim descrierea riscurilor, soluții, răspunsul la aceste riscuri: Toți se axează și doresc să accentueze ultima perioadă de timp, ceea ce eu consider că nu este chiar corect. La capitolul securității militare, Republica Moldova în permanență avut riscuri și vulnerabilități care, în diferite perioade, au fost adresate diferit, dar noi, cei din sistem în permanență ne-am concentrat pe misiunea de bază pregătirea pentru apărarea statului. Riscul evident, care este, se referă la existența unui teritoriu separatist în Republica Moldova, care are o structură militarizată și suplimentar la aceasta pe acest teritoriu sunt dislocate forțele Federației Ruse.
Aș sugera ca cetățenii să consulte documentele de politici în domeniu, mă refer la strategia securității naționale, strategia militară, strategia națională de apărare, care clar identifică care sunt riscurile, care sunt vulnerabilitățile, care sunt prioritățile de dezvoltare a sistemului național de apărare.
De ce avem nevoie de o nouă strategie a securității naționale?: Documentele strategice, de obicei acoperă o durată de timp de la 5-7 ani. Strategia care o avem dotează cu anul 2011, e clar că este depășită de timp. Totodată, este depășită de schimbările din mediul de securitate din regiune și este imperativ actualmente de revizuire și ajustare la acele riscuri și pericole care sunt la securitatea națională. Totodată, noua strategie va identifica clar care sunt prioritățile pentru asigurarea unui climat de securitate ce ar permite Republicii Moldova să avansează în domeniile sale strategice, cum ar fi integrarea europeană, cum ar fi dezvoltarea economiei, asigurarea mediului de securitate și celelalte care sunt nevoie pentru o societate democratică.
Ar trebui sau nu ca instituțiile din sistemul de apărare să fie mai transparente?: Aici este o problemă și consider că pe parcursul anilor, într-adevăr, aceasta a făcut ca sectorul de apărare să fie puțin mai închis și a făcut ca oamenii să nu fie bine informați, iar drept rezultat să avem manipulare și narative false. Dar noi ne străduim să corectăm acest aspect. Legislația națională, referitor la secretul de stat spune că nu trebuie să venim cu multe detalii, dar nu ne interzice ca să venim în general, să informăm despre ce facem, prioritățile, necesitățile la general ca să știe oamenii de ce de pildă guvernul mărește bugetul de apărare anul acesta etc. De la începutul mandatului, mi-am propus ca să atragem atenție mai sporită în acest domeniu și am rugat colegii să identificăm acele metode de comunicare cu societatea, am deschis ușile pentru societatea civilă și am avut mai multe discuții pe diferite platforme.
În condițiile actuale a mediului regional de securitate (războiul din Ucraina), statutul de neutralitate mai este funcțional? dacă da, de ce credeți că este funcțional? Dacă nu, ce am putea să facem să întărim sau care ar fi metoda de asigurare securității noastre?: Principiul de neutralitate, în general sună bine, întrebare este dacă el este respectat, dacă el este recunoscut. Cu regrete ultimele exemple ne arată că mediul de securitate internațională s-a schimbat mult. Chiar și acele țări cu o neutralitate, să spunem introdusă mult mai înainte decât neutralitatea noastră. În contextul schimbărilor în mediul de securitate și indirect, vorbim despre războiul din Ucraina lansat de către Federația Rusă împotriva Ucrainei, care era iarăși un stat neutru să vorbim și aici, vreau să mă refer la țările, la Suedia și Finlanda, care au făcut să-și revizuiască neutralitatea sa și cetățenii au votat pentru schimbarea acestui statut, care au fost aprobat mult mai înainte cum am spus și care avea un sistem de apărare națională mult mai dezvoltat ca noi. Este important să înțelegem că dacă ești neutru atunci ești singur responsabil de schimbările de situație înseamnă că trebuie să asiguri un așa mediu de securitate ca cetățenii să fie siguri de apărarea lor.
Statutul de neutralitate nu ne împiedică să avem parteneri, nu ne împiedică să colaborăm cu organizații și instituții internaționale. Din contra ne obligă să fim mai activi, să avem mai multe parteneriate care ar permite dezvoltarea sistemului național de apărare care ar permite să avem o apărare credibilă și să fim pregătiți pentru o oarecare provocare.
Despre rolul parteneriatelor în dezvoltarea instituții de apărare: Avem parteneriate foarte avansate, cu parteneri strategici și aici m-aș referi în primul rând la țările vecine, România și Ucraina. La fel, doresc să accentuez cooperarea noastră strategică cu Statele Unite ale Americii, cooperarea cu Italia, cooperare cu Franța, Germania, Marea Britanie, Grecia etc. Practic, avem cooperare cu toate țările din Europa și de peste ocean, care doresc să ne ajute pentru modernizarea sistemului național de apărare. Totodată, respectând principiile noastre de bază. Domeniile de cooperare se referă la schimbul de experiență, iar în al doilea în rând la instruire, învățământ militar, această sunt principiile de bază. Dar cooperarea presupune fie și pe domeniul tehnico-material. Și când vorbim tehnico-material este un spectru mai larg ce se referă la acele echipamente de care militarul are nevoie să-și îndeplinească misiunea. E clar că include și armament și tehnică și aparate și mijloace de protecție și stați radio, tot ce are militarul nevoie ca să se îndeplinească misiunea.
Cum cooperăm cu organizațiile internaționale și în ce constă această colaborare?: Cred că colaborarea cu organizații este mai dificilă, fiindcă este una să spui că dorești ceva și a doua să demonstrezi că ai nevoie de acel ceva. Când vorbim despre organizație, trebuie să înțelegem că pentru a accepta solicitarea, toate țările membre, alianțe sau organizație trebuie să accepte. Trebuie să voteze pentru aceasta și trebuie să contribuie cu ceva. De aceea dacă nu este o motivație clară, pentru ce ai nevoie, atunci nu o să obții aceasta.
Participarea la misiuni de pacificare sau menținerea păcii: necesitate sau oportunitate: Posibilitatea militarilor și civililor din Ministerul Apărării și din Armata Națională la diferite activități internaționale este o posibilitate de schimb de experiență. Este o posibilitate de a învăța ceva nou și de a implementa, respectiv în instituțiile/unitățile din care militarul face parte. Sunt multe lucruri care militarii la noi în țară, nu pot să le antreneze, de pildă, niște operațiuni amfibiu sau folosirea pe larg a elicopterelor sau desantarea din diferite tipuri de avioane. Ceea ce noi putem să facem limitat la noi, participând în diferite exerciții internaționale militarii clar că pot să se antreneze în aceste exerciții. Dar cel mai principal că pot să facă cunoștință cu militarii din alte țări, au posibilitatea să învețe experiența acestora. Totodată, au posibilitatea să fie mesagerii țară țării noastre, vorbim despre Republica Moldova, vorbim despre poporul nostru, despre tradițiile noastre etc.
Curtea Constituțională clar a menționat că participarea militarilor la instruiri și misiuni internaționale nu contrazice cu principiul din neutralitate, dimpotrivă, recomandă să se folosească toate mecanismele pentru asigurarea mediului de securitate.
Despre bugetul pentru domeniul de apărare: cu regret alocările financiare pe parcursul anilor au fost destul de limitate. Istoric, asigurarea bugetară a fost limitate în parametri de 0,3 % din produsul intern brut, ceea ce a permis doar menținerea, dar nu dezvoltarea. Guvernul a depus maximul eforturilor necătând la toate problemele care sunt acum în societate, să identifice surse pentru a mări alocările financiare pentru anul 2023. Știu că mulți speculează de ce, pentru ce, în favoarea, în defavoarea și așa mai departe, nu vreau să intru în multe discuții, dar trebuie să ne uităm la noutățile care vin din Ucraina și cred că răspunsul trebuie să fie clar, trebuie investit în securitate.
Bugetul alocat în 2023 constituie aproximativ 0,55% din produsul intern brut. Nu este suficient, dar este o alocație considerabilă, ceea ce va permite începerea unor schimbări. Vreau să menționez că în cadrul bugetar pe termen mediu este programată această alocare, ceea ce înseamnă că această atenție va fi pe parcursul la următorii cel puțin trei ani. Cum am menționat, acest fapt ne va permite nouă să începem programe de modernizare a echipamentelor care se va baza pe banii noștri.