Planul de consolidare a rezilienței democratice (2026–2027)
La 2 decembrie 2025, Consiliul Național de Securitate (CNS) a aprobat Planul de consolidare a rezilienței democratice pentru anii 2026–2027, un document strategic care stabilește măsurile prin care statul va preveni ingerințele externe și va proteja procesele democratice. Planul este fundamentat pe analiza ultimelor trei campanii electorale, marcate de interferențe străine fără precedent: finanțări ilegale, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și tentative de destabilizare. Obiectivul central îl reprezintă asigurarea desfășurării corecte și sigure a proceselor electorale, ferite de influențe externe ostile.
Documentul este aliniat cu noua Lege privind securitatea națională și cu principalele strategii ale statului în domeniul apărării și securității, care subliniază importanța contracarării amenințărilor hibride și integrarea rezilienței democratice în arhitectura generală de securitate. Planul oferă instituțiilor publice o direcție clară de acțiune pentru a consolida securitatea națională într-un context regional complex.
Măsurile prevăzute includ întărirea securității informaționale și a capacităților de combatere a dezinformării, consolidarea apărării cibernetice pentru protejarea infrastructurilor critice, perfecționarea mecanismelor de monitorizare a finanțării partidelor și prevenirea fluxurilor ilicite, precum și îmbunătățirea cooperării interinstituționale. O parte dintre acțiuni rămân clasificate, pentru protejarea mecanismelor operative ale statului.
În aceeași ședință, CNS a aprobat și un nou regulament de organizare și funcționare, care stabilește proceduri clare de pregătire, consultare și adoptare a deciziilor, consolidând coordonarea în domeniul securității naționale.
Planul urmărește, în ansamblu, creșterea rezilienței la nivel informațional, cibernetic și financiar, astfel încât statul să fie mai pregătit în fața ingerințelor externe și a riscurilor asociate proceselor democratice. Acțiunile sunt orientate atât către instituțiile publice, cât și către societate, accentuând necesitatea unei abordări coordonate și proactive pentru protejarea funcționării democratice a Republicii Moldova.