Republica Moldova își consolidează reziliența: noul cadru legal pentru gestionarea crizelor
Adoptarea, în luna august, a Legii privind managementul crizelor reprezintă unul dintre cele mai importante progrese instituționale ale Republicii Moldova din ultimii ani în domeniul securității naționale. După o perioadă marcată de o succesiune de crize statul avea nevoie de un cadru legislativ modern, unitar și predictibil, care să reglementeze modul în care instituțiile publice previn, pregătesc, gestionează și depășesc situațiile cu impact major asupra funcționării țării. Noua lege introduce reguli clare, definește responsabilități precise și aliniază Republica Moldova la standardele europene în materie de guvernanță a crizelor.
Prin adoptarea acestei legi, Republica Moldova marchează trecerea de la un model fragmentat, bazat adesea pe reacții ad-hoc, la un sistem coerent, centrat pe anticipare, profesionalizare și coordonare interinstituțională. Este o schimbare de paradigmă care reflectă înțelegerea faptului că, într-un mediu geopolitic volatil și profund interdependent, capacitatea de gestionare a crizelor nu mai este doar o funcție administrativă, ci una strategică, direct legată de reziliența națională și de protejarea ordinii constituționale.
În prezent, statul se află în etapa de instituționalizarea acestui cadru. Crearea și consolidarea Centrului de Management al Crizelor reprezintă pilonul practic al acestei reforme. Dacă legislația definește arhitectura, instituționalizarea o transformă în practică: structuri operaționale, proceduri integrate, capacități umane specializate și mecanisme de intervenție validate. Această etapă deschide calea spre operaționalizarea deplină a sistemului, cea mai complexă și ambițioasă verigă a reformei.
Un aspect pozitiv esențial este trecerea la un model clar de responsabilitate: decizia strategică rămâne la Consiliul de Securitate, iar acțiunea operațională este transferată către Centrul de Management al Crizelor. Astfel, pentru prima dată, Republica Moldova conectează nivelul strategic cu cel tactic într-o manieră previzibilă și funcțională. Introducerea funcției de expert în gestionarea crizelor reflectă aceeași tendință de profesionalizare și modernizare a sistemului.
Una dintre cele mai importante inovații ale reformei este introducerea analizei naționale de risc – un instrument prin care statul trece la planificare bazată pe date. Fișele de risc, cu scenarii, indicatori de avertizare și responsabilități permit o prioritizare riguroasă a resurselor și o adaptare constantă la un mediu regional fluid. Este o abordare modernă, utilizată de statele europene avansate, iar Republica Moldova o adoptă într-un moment în care amenințările hibride și volatilitatea regională sunt în creștere.
În mod optimist, legislația în vigoare încorporează și un element inovator: obligația de a ține evidența lecțiilor însușite. Totuși, transformarea acestui principiu în realitate depinde de oameni bine pregătiți, capabili să integreze experiențele trecute în proceduri noi. De aceea, profesionalizarea resursei umane este la fel de importantă ca și reforma structurală.
Pe fondul unui mediu regional turbulent, conflictul din Ucraina, presiunile hibride, riscurile energetice și informaționale, prioritizarea riscurilor nu mai este o acțiune ocazională, ci o necesitate permanentă. Republica Moldova intră tot mai des în situații de urgență (șase dintre cele șapte declarate în istoria post-independență au avut loc în ultimii cinci ani), ceea ce demonstrează atât complexitatea provocărilor, cât și utilizarea corectă a instrumentelor legale pentru a proteja ordinea constituțională și funcționarea statului.
Într-o manieră pozitivă, putem afirma că Republica Moldova se îndreaptă spre o cultură a anticipării, nu doar a reacției. Unificarea instituțiilor sub același acoperiș în cadrul Centrului de Management al Crizelor permite integrarea expertizei în colectarea și analiza datelor cu dezvoltarea instrumentelor operative – un pas major către un sistem unitar și eficient.
În ansamblu, evoluțiile legislative și instituționale marchează o maturizare vizibilă a statului în domeniul gestionării riscurilor și crizelor. Republica Moldova face tranziția către un model european, în care prevenirea, analiza de risc, coordonarea interinstituțională și capacitatea operațională sunt repere fundamentale. Provocarea următorilor ani constă în operaționalizarea completă a Centrului, consolidarea culturii de cooperare și adaptarea permanentă la schimbările din mediul regional de securitate.