Participarea echitabilă în sectorul de securitate: de la concepte la politici publice aplicabile, discutată la Cahul
Cahul a găzduit o sesiune amplă de informare și dialog dedicată participării echitabile în sectorul de securitate și apărare, cu accent pe barierele existente, soluțiile posibile și politicile publice care pot genera schimbări reale. Evenimentul a reunit reprezentani ai instituțiilor din sectorul de securitate și apărare, experți și membri ai societății civile. Discuțiile au vizat aspecte de gen, lacunele și provocările sistemice, implementarea Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea (FPS), rolul femeilor în sectorul de securitate și apărare, precum și importanța cooperării și parteneriatelor pentru comunități mai sigure.
Prima parte a atelierului a fost dedicată clarificării noțiunilor-cheie privind egalitatea de gen, pornind de la o constatare simplă: termenul este frecvent utilizat, dar nu întotdeauna înțeles în profunzime. Participanții au analizat diferența dintre „sex”, ansamblul caracteristicilor biologice care încadrează o persoană ca masculin, feminin sau intersex și „gen”, rolurile sociale atribuite femeilor și bărbaților, influențate de cultură, religie și context politic și care se schimbă în timp și spațiu.
În acest context, Nina Lozinschi, Secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen, a subliniat: „Egalitatea genurilor înseamnă drepturi egale, șanse și oportunități egale, precum și rezultate și responsabilități egale; ea este necesară pentru că femeile și bărbații trebuie să beneficieze de aceleași drepturi și acces la resurse.”
Totodată, a fost evidențiat faptul că inegalitățile dintre femei și bărbați nu își au originea în diferențele biologice, ci în normele și stereotipurile de gen consolidate social, care influențează accesul la oportunități, distribuirea resurselor și participarea în viața publică. Participanții au discutat și despre miturile asociate conceptului de egalitate. S-a reiterat că egalitatea nu înseamnă uniformizare sau sacrificarea rolurilor familiale, ci posibilitatea fiecărei persoane de a se dezvolta pe baza propriilor abilități și aspirații, nu pe baza prejudecăților.
În a doua parte a sesiunii, accentul a fost pus pe participarea echitabilă în sectorul de securitate: bariere, soluții și politici publice. Participanții au analizat argumentele care susțin implicarea femeilor, în egală măsură cu bărbații, în domeniul securității și apărării. Experta în securitate și comunicare strategică, Elena Mârzac, a evidențiat dimensiunea practică a Agendei FPS:
„Agenda nu este doar un document formal, este despre viața de zi cu zi, este despre cum să prestăm servicii publice adaptate nevoilor reale ale cetățenilor și cum să construim politici care răspund concret femeilor și bărbaților, fetelor și băieților.”
Discuțiile au arătat că implicarea femeilor în sectorul de securitate produce efecte concrete: crește încrederea comunității, îmbunătățește analiza riscurilor și calitatea investigațiilor sensibile, consolidează etica organizațională și legitimitatea publică a instituțiilor. De asemenea, participarea substanțială a femeilor în procesele de pace este asociată cu acorduri mai durabile, o implementare mai riguroasă și o atenție sporită pentru protecția civililor.
Un moment important al evenimentului a fost dedicat implementării Rezoluției 1325 și Programului național pentru anii 2023–2027. Cornelia Ursu, reprezentantă a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, a transmis un mesaj clar privind responsabilitatea individuală și instituțională: „Am vorbit despre documentele de politici, strategii și angajamente instituționale, dar adevărata schimbare se vede în acțiunile noastre concrete. Tocmai din acest motiv, vă invit ca fiecare din noi să se gândească cum poate contribui la implementarea Rezoluției 1325 privind Femeile, Pacea și Securitatea.”
Aceasta a subliniat relevanța Rezoluției 1325 pentru Republica Moldova, într-un context geopolitic complex, în care devine esențială promovarea participării femeilor la procesele de pace și consolidarea securității. Implementarea Agendei FPS în Republica Moldova a condus la creșterea vizibilității femeilor în domeniul securității și apărării și la o participare mai activă a acestora în funcții de decizie și la nivel operațional. Totuși, persistă obstacole precum stereotipurile, discriminarea și lipsa de încredere. Programul național de implementare a Rezoluției 1325 pentru anii 2023–2027 este realizat de autoritățile din sectorul de securitate și apărare, în cooperare cu societatea civilă și partenerii de dezvoltare, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Interne.
Un segment distinct al sesiunii a fost dedicat rolului APL în implementarea și localizarea Agendei FPS. Participanții au analizat de ce politicile naționale nu generează automat impact la nivel local și ce mecanisme sunt necesare pentru a transforma angajamentele strategice în intervenții concrete.
Vitalie Ponomariov, Director executiv al Asociației pentru Combaterea Izolării Informaționale ECOU, a declarat: „Politicile naționale devin impact real doar atunci când sunt localizate: prin planuri locale FPS integrate în strategiile de dezvoltare, bugete sensibile la gen, mecanisme funcționale de coordonare și parteneriate instituționalizate între APL, OSC și serviciile publice.”
Discuțiile au evidențiat că nivelul local este spațiul în care politicile se transformă în acțiuni concrete – de la prevenirea violenței în bază de gen până la consolidarea rezilienței comunitare în situații de criză. În același timp, lipsa planurilor dedicate, a bugetelor sensibile la gen, capacitățile instituționale limitate și mecanismele fragile de coordonare rămân provocări majore.
Participanții au subliniat necesitatea consolidării mecanismelor locale FPS prin activarea punctelor focale desemnate, crearea sau eficientizarea grupurilor locale, integrarea obiectivelor FPS în planificarea strategică și formalizarea parteneriatelor dintre APL și organizațiile societății civile.
Acestă discuție a reconfirmat că participarea echitabilă în sectorul de securitate nu este doar o chestiune de principiu, ci o condiție esențială pentru eficiența instituțională, legitimitatea publică și durabilitatea păcii. Implementarea Agendei Femeile, Pacea și Securitatea necesită nu doar politici bine formulate, ci și asumare, cooperare și acțiuni concrete la nivel național și local. Iar fiecare actor instituțional sau individual, are un rol în acest proces.
Evenimentul a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea angajamentului privind securitatea umană incluzivă”, implementat de Platforma de Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), finanțat printr-un grant oferit de Institutul pentru Raportare despre Pace și Război, cu suportul Guvernului Regatului Unit în Moldova.
