Atelier practic despre PNA 1325: cum transformăm planurile în campanii care ajung la oameni
Pe 4 decembrie 2025, la sediul UN Women din Chișinău, comunicatori și puncte focale din instituțiile-cheie ale sectorului de securitate s-au adunat pentru cel de-al doilea atelier din seria „De la Plan la Acțiune: Ateliere practice de comunicare strategică pentru implementarea PNA 1325”.
Dacă în multe cazuri planurile rămân „în sertar”, acest atelier a avut o ambiție clară: să ajute participanții să plece acasă cu campanii reale, gândite pentru publicuri concrete, nu doar cu idei teoretice. Atelierul a fost organizat de Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), găzduit de UN Women, moderat de Rodica Panța, manageră Program Cercetare PISA, și facilitat de Elena Mârzac, expertă în securitate și comunicare strategică, și Iuliana Bordeianu, expertă în comunicare.
Chiar de la început, participanții au fost invitați să privească PNA 1325 nu ca pe un document tehnic, ci ca pe o oportunitate de a schimba felul în care sunt văzute femeile în securitate și apărare. Pornind de la discuțiile anterioare, facilitatoarele au propus un exemplu de obiectiv de campanie care a rezonat cu toată sala: „Contracararea dezinformării și a stereotipurilor de gen privind participarea femeilor în securitate, consolidarea încrederii publice în competențele femeilor și creșterea rezilienței informaționale a populației.”
„Este un obiectiv ambițios, dar realist dacă lucrăm împreună și dacă aliniem campaniile cu ceea ce instituțiile deja își propun să facă”, a subliniat Elena Mârzac.
Pornind de la acest exemplu, participanții au discutat cum un obiectiv „mare” se traduce în obiective de comunicare clare, precum:
- să identificăm rapid narativele false și stereotipurile despre femeile din sectorul de securitate;
- să informăm publicul despre ce fac, de fapt, femeile în securitate și ce competențe au;
- să implicăm mass-media și influencerii în combaterea stereotipurilor;
- să asigurăm o reacție rapidă și coerentă când apare dezinformare.
„Nu pregătim o campanie teoretică, ci lucrăm la campanii pe bune, pe care să le puteți folosi la voi în instituții”, a reamintit Iuliana Bordeianu.
Un mesaj important al atelierului a fost acesta: comunicarea nu trăiește separat de instituție. Planurile și campaniile trebuie să susțină munca deja asumată, nu să inventeze teme noi doar pentru a „bifa” PNA 1325.
„Obiectivul instituțional nu poate fi inventat de noi. Planul de comunicare trebuie să sprijine ceea ce instituția deja își propune să facă, nu să trăiască într-o lume paralelă”, a explicat Elena Mârzac.
În grupuri, participanții au lucrat pe exemple concrete:
- au ales o temă de campanie relevantă pentru instituția lor (de exemplu, creșterea vizibilității femeilor dintr-o structură de securitate, contracararea stereotipurilor într-o anumită regiune, explicarea rolului femeilor în gestionarea crizelor etc.);
- au formulat obiectivul de campanie;
- au legat totul de prioritățile din PNA 1325 și din planurile instituționale.
O parte consistentă a discuției a fost dedicată mesajelor – ceea ce, în final, ajunge efectiv la oameni.
„Avem foarte des mesaje care sună bine, ne plac, le dăm drumul – dar nu știm de ce le-am ales. Un mesaj bun nu e doar frumos, e și util: ne ajută să atingem obiectivul”, a spus Iuliana Bordeianu.
După ce au clarificat obiectivele și mesajele, participanții au trecut la partea practică: ce facem concret, pe ce canale și când. Au fost discutate diferite tipuri de campanii și activități și analizat canalele potrivite pentru fiecare grup
Un mesaj recurent în discuții a fost nevoia de coordonare între instituții:
„Tema stereotipurilor și a dezinformării nu este problema unei singure instituții. Este prea puțin eficient să lucrăm fiecare separat, când am putea folosi aceleași materiale bune la nivel de întreg sector.”
O altă temă importantă a atelierului a fost monitorizarea și evaluarea.
Participanții au discutat diferența dintre: a măsura efortul (câte comunicate, câte spoturi, câte evenimente) și a măsura impactul (ce s-a schimbat, efectiv, în percepții și comportamente). Totodată, au fost propuse exemple de indicatori simpli, dar utili. „Impactul real nu îl vezi a doua zi după campanie. Uneori, la cald, pare că a fost un eșec. Dar, peste timp, vezi că oamenii au început să folosească alt limbaj, să se raporteze altfel la femeile din sector. De aceea, indicatorii trebuie gândiți de la început și urmăriți în timp”, au subliniat facilitatoarele.
La final, fiecare grup a prezentat propria schiță de campanie, care cuprindea:
- obiectivul instituțional și obiectivul de comunicare;
- publicurile-țintă;
- mesajele principale;
- activitățile și canalele;
- indicatorii;
- principalele riscuri și idei de mitigare.
Printre lecțiile cu care participanții au plecat acasă:
- o campanie reușită pe tema PNA 1325 începe cu realitatea instituției și cu oamenii pe care vrea să îi atingă, nu cu formule abstracte;
- mesajele cu impact sunt cele care vorbesc pe limba publicului, țin cont de bariere și oferă beneficii clare;
- calitatea comunicării ajută direct la contracararea stereotipurilor și a dezinformării;
- coordonarea între instituții și parteneri face campaniile mai puternice și mai vizibile;
- indicatorii ne ajută să nu lucrăm „în gol”, ci să înțelegem ce funcționează;
- gestionarea riscurilor este parte firească a unei comunicări profesionale, nu un „lux”.
„Ne-am dorit ca din acest atelier să plecați nu doar cu idei, ci cu un început de campanie pe care o puteți aplica. PNA 1325 nu este doar un plan, ci o promisiune față de femeile și bărbații din sectorul de securitate și față de societate. Comunicarea voastră poate face această promisiune vizibilă”, au concluzionat organizatorii.
Activitatea face parte din proiectul „Consolidarea angajamentului privind securitatea umană incluzivă”, implementat de Platforma de Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), finanțat printr-un grant oferit de Institutul pentru Raportare despre Pace și Război cu suportul Guvernului Regatului Unit.