Platforma pentru Inițiative de Securitate și Apărare prezentă la consultările publice privind proiectul Strategiei Militare 2025 – 2035
La 16 aprilie au fost organizate, de către Ministerul Apărării al Republicii Moldova consultările publice privind proiectul Strategiei Militare a Republicii Moldova pentru perioada 2025–2035 https://www.army.md/?lng=2&action=show&cat=122&obj=9673, iar PISA a fost reprezentată de către cofondatoarea PISA, experta în securitate, dr. Natalia Albu.
În cadrul discuțiilor, Natalia Albu a menționat că proiectul Strategiei Militare este un document de politici publice bine structurat, iar viziunea strategică este corelată cu misiunea Forțelor Armate și obiectivele generale stabilite. De asemenea, proiectul este aliniat cu documentele strategice naționale și realitățile geopolitice.
Obiectivele sunt construite reieșind din Strategia Națională de Apărare, adoptată în 2024, iar pentru fiecare obiectiv proiectul Strategiei Militare propune subdirecții de acțiune cu trimitere la instruire, echipare, infrastructură, personal etc. într-un context de ajustare la standarde occidentale (NATO, UE), de reducere a decalajelor tehnologice, de consolidare a interoperabilității și pregătirii pentru provocările complexe (hibride, cibernetice, convenționale).
În același timp, într-un context de dialog constructiv, au fost evidențiate anumite sugestii, constatări și recomandări privind îmbunătățirea documentului respectiv din perspectiva Bunei Guvernări a Sectorului de Securitate. Astfel, a fost menționată necesitatea clarificării conceptuale termenilor care utilizează proiectul, cum ar fi securitatea militară, acțiuni ostile, cooperarea civil-militară etc, dar și corelarea cadrului de utilizarea a anumitor concepte cu alte strategii deja adoptate pentru a evita dublări sau confuzii, în special referindu-ne la conceptul de neutralitate. Aici putem evidenția experiența statelor neutre, precum Austria care și-a consolidat un model coerent de neutralitate activă, dar Suedia și Finlanda au aderat la NATO, în timp ce R. Moldova se află într-un proces de redefinire strategică în contextul amenințărilor hibride și aderare la UE. Astfel, nu se exclude necesitatea unei articulări clare, în cadrul unui document strategic precum Strategia Militară, a raportării Republicii Moldova la NATO – în limitele impuse de neutralitatea constituțională – pilon important pentru asigurarea interoperabilității și instruirii.
Deși documentul evidențiază în mod justificat necesitatea consolidării rezilienței militare și a rezistenței naționale, se impune definirea unor indicatori clari și măsurabili care să permită evaluarea efectivă a performanței acestor componente esențiale ale securității militare și apărării naționale. În acest context, se impune utilizarea indicatorilor SMART (specifici, măsurabili, relevanți, realizați într-un interval de timp determinat) pentru a evalua în mod eficient impactul estimat al fiecărui obiectiv strategic. Lipsa unor astfel de indicatori face dificilă monitorizarea obiectivă a progresului, chiar dacă Hotărârea Guvernului nr. 386 din 17.06.2020 oferă un cadru general pentru elaborarea documentelor strategice.
În fine, dar nu în ultimul rând, apreciem transparența instituțională privind discutarea publică a politicilor și strategiilor din domeniul apărării naționale. Rezistența națională nu poate fi construită exclusiv prin acțiuni instituționale, ci necesită o cooperare constantă cu societatea civilă.