Analiză: Cum va arăta noua Strategie a Securității Naționale. Redefinirea priorităților de securitate ale Republicii Moldova în actualul context volatil de securitate (partea I)
Autor: Mădălin Necșuțu
Sursa: TVR Moldova
Experții din societatea civilă în materie de securitate, foști demnitari din structurile de forță și actuali reprezentați ai statului au discutat, miercuri, în cadrul forumului de discuții „Viziunea strategică privind asigurarea securității naționale în contextul elaborării Strategiei Securității Naționale”, despre noua Strategie a Securității Naționale (SSN).
Acesta este un document-cadru ce urmează a fi definitivat în luna iunie și care urmează să traseze liniile directorii pe mai multe sectoare ce țin de domeniul apărării și securității, gestionate de Ministerele Apărării și Internelor, Serviciul de Informații și Securitate (SIS), dar și alte structuri și ministere civile.
Evenimentul a fost deschis de către Sanda Sandu, cofondatoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA), care a explicat că Strategia Securității Naționale trebuie dezvoltată pe termen mediu și lung în contextul războiului din Ucraina și că securitatea nu e doar o problemă legată de apărare, ci și de creștere economică, asigurarea justiției, anticorupție, incluziune socială și protecția drepturilor și libertăților fundamentale etc.
„Pentru a atinge viziunea noastră strategică trebuie să prioritizăm o serie de obiective. În primul rând, trebuie să consolidăm instituțiile democratice și statul de drept. Republica Moldova are un angajament ferm față de valorile democratice care stau la baza identității noastre naționale și trebuie să consolidăm și să construim aceste valori în continuare, deoarece o democrație puternică cu instituții transparente și responsabile sunt esențiale pentru menținerea securității și stabilității în țara noastră”, a declarat Sanda Sandu.
Experta a pus accent pe îmbunătățirea capacităților militare ale Republicii Moldvova și pe dezvoltarea parteneriatelor cu aliații Republicii Moldova. De asemenea este nevoie de dezvoltarea unei armatei moderne, profesioniste și bine echipată pentru a apărarea suveranității și integrității teritoriale.
„Trebuie să abordăm și provocările de securitate emergente ale secolului 21. Aici includem securitatea cibernetică, dezinformarea, propaganda și războiul hibrid. Trebuie să fim pregătiți să întâmpinăm aceste provocări de securitate modernă și adaptabile care trebuie să fie încorporate cu cele mai recente avansuri în domeniul tehnologic și capacitatea de informații”, a mai spus ea.
Sprijn pentru parcursul european
La rândul său, directoarea fundației Konrad Adenauer Stiftung, KAS, Brigitta Triebel, a declarat că organizația pe care o conduce va susține în continuare democrația și parcursul și parcursul european al Republicii Moldova. Ea a ținut să evidențieze eroismului soldaților ucraineni care luptă pentru libertatea Ucrainei și a Europei.
„Cu rezistența lor remarcabilă, soldații ucraineni ne cumpăra timp pentru a ne putea pregăti împotriva atacurilor rusești de natură militară sau hibridă asupra Moldovei, Georgiei sau Germaniei. Este clar că Rusia nu se va se abate un centimetru de la scopurile sale. Conducerea Rusiei va vrea să negocieze doar în condițiile sale. Așadar, depinde de noi să folosim acest timp, „cumpărat” pentru noi de către bravii ucraineni, așa cum putem mai bine. Faptul că noi discutăm astăzi Strategia Securității Naționale este o dovadă a faptului că Moldova va folosi și ea acest timp câștigat într-o manieră profitabilă pentru a îndepărta amenințările pentru securitatea Moldovei care se manifestă prin dezinformare și propagandă, prin destabilizări, prin proteste organizate, dar să nu uităm și de blocada energetică”, a declarat ea.
De asemenea, Teodora Fuior, experta Centrului pentru Guvernarea Sectorului de Securitate de la Geneva ( DCAF) a declarat că organizația sa urmărește atent dezvoltatea guvernării sectorului de securitate în Republica Moldova.
„Ne-am uitat cu multă îngrijorare și am observat o remilitarizare a securității. Am văzut creșteri ale bugetelor apărării în toate țările europene și realocările de trupe. Am învațat cu toții ce înseamnă rachetele HIMARS și tancurile Abrams. Am văzut cu toții și am analizat cum industriile de apărare au devenit dintr-o dată principalii beneficiari în acest context nou de securitate. Îngrijorarea noastră a fost pentru că s-a luat foarte puțin în discuție consolidarea instituțională și sprijinirea guvernării democratice în sectorul de securitate”, a declarat ea.
Experta a mai precizat că Strategia Securității Naționale este un element fondator și un vehicul principal al guvernării sectorului de securitate.
De asemenea, directorul de programe al Centrul European pentru Studii de Securitate George C. Marshall, Joe Joseph Vann, a transmis un mesaj în care a spus că Republica Moldova este amenințată atât de factori interni cât și externi, dar că există un sprijin fără precedent din partea partenerilor săi de care Chișinăul trebuie să profite.
„Sfatul meu este să nu fiți obsedați de lucruile pe care nu le puteți schimba. Trebuie să gândim diferit asupra lucrurilor. Dacă o să lucrăm împreună – Guvernul și societatea civilă – este posibil să obținem câteva succese uimitoare. Dacă vă concentrați și vă asumați responsabilitatea pentru lucrurile pe care le puteți schimba intern în beneficiul Moldovei, puteți obține succese, în special schimbările care sunt în mod egal recunoscute de toți ca având nevoie de atenție. Lucrurile precum îmbunătățirea statului de drept, a bunei guvernări, a instituțiilor mai puternice și în combaterea corupției. Acestea sunt probleme de securitate națională care pot fi modifice din interiorul țării. Aceștia sunt pilonii care susțin societatea și au importanță extraordinară pentru promovarea importanței economice care este un factor-cheie pentru o securitate națională puternică”, a declarat el.
Cum va arăta noua Strategie a Securității Naționale
Șeful Serviciului Consiliului Suprem de Securitate, Ștefan Țîbuleac, cel care stă la baza elaborării Strategiei Securității Națioanale, a făcut o prezentare exhaustivă a progreselor făcute de grupul de lucru care elaborează Strategia, un proces incluziv care își propune consultarea experților și societății civile la etapele intermediare.
„Este absolut firesc să nu avem răspunsuri la toate întrebările care pot apărea, dar eu sper ca această platformă de discuții să fie o tribună contructivă pentru a interveni cu propuneri și poziții referitoare la ce urmează să se regăsească în strategie și ce este prioritar pentru securitatea Republicii Moldova în contextul actual care este marcat de diferite tipuri de amenințări și crize”, a declarat el.
„Ultima strategie care a fost elaborată în domeniul de securitate națională datează din 2011. Este o strategie care nu vine cu un răspuns adaptat la mediul și contextul complex în care se află Republica Moldova cu tot spectrul de amenințări și riscuri cu care noi ne confruntăm azi. Strategia pe care noi o elaborăm este una ambițioasă care își propune respectarea unui amplu ciclu strategic în care să intervenim inclusiv pe partea de analiză, metodologică și conceptuală în care să dezvoltăm anumite repere strategice pentru instituțiile statului pentru respectarea ciclului de monitorizare, implementare și redactare a acesteia în funcție de contextul care se va schimba”, a declarat expertul.
El a enumerat aici patru mari repere. Este vorba despre aspectul legilativ și nevoia elaborării unei noi strategii, ultima fiind adoptată în 2011; aspectul conceptual, în care actualmente este vag definit interesul național cu privire la securitatea națională extinsă; aspectul doctrinar, în urmează sa fie definit și implementat și care va ghida securitatea natională pe mai multe portofolii; aspectul sistemic, care va prezenta riscuri interconectate și care pot creea un efect de domino care au importanță pentru domeniul de securitate.
Documentul este structurat de asemenea în patru faze.
Prima fază acoperă conținut și identificarea unei structuri a documentului. Faza a doua este una activa în care sunt concepute narative, concepte și indicatori, fază în care s-au identificat și portofoliile de competenta pentru implementare documentului. A treia fază țintește aprobarea de către Președinte și trimiterea către Parlament a documentului, iar cea de-a patra implică un control riguros pentru implementarea SSN, precum și un mecanism fezabil pentru monitorizarea ciclurilor de implementare a Strategiei.
Stefan Țîbuleac a dat și câteva detalii despre direcțiile de acțiunii a noii SSN.
„În acest sens au fost concepute câteva priorități de bază care ghidează procesul de planificare strategică și de analiză GAP ce reiese din mediul de securitate și din identificarea propriu-zisă a soluțiilor. În primul rând, un domeniu foarte important, care a devenit unul de importanță majoră pentru integritatea statului, este domeniul de apărare națională. În acest moment este prevăzută consolidarea capacităților naționale de apărare, dezvoltarea și consolidarea infrastructurii critice. Alt obiectiv ține de buna guvernare și lupta cu corupția și cleptocrația, precum și întărirea capacităților transparenței și eficienței sistemului administrativ și a sistemului decizional pe diferite domenii. De asemenea, buna funcționare a justiției și garantarea supremației legii. De asemenea, un alt obiectiv este concentrat pe securitatea umană și astfel se dorește intervenția pe mai multe direcții: economică, de mediu, energetică, demografică și promovarea culturii de securitate”, a concluzionat expertul.
Incluziune extinsă la elaborarea documentului strategic
Nu în ultimul rând, directoarea executivă a PISA și cadrul universitar, Natalia Albu, a declarat că provocarea de bază referitoare la situația de securitate a Republicii Moldova este că provocarea de bază rezidă în faptul este nevoie de un document care să seteze foarte clar direcțiile de acțiune în corelare cu competențele statului și a parteneriatele pe care le are Republica Moldova.
„Un document bine scris nu înseamnă să enumeri toate aspectele ce țin de interesul național, fie că este vorba de interes vital, primar și secundar. Interesul național aduce și bunăstarea cetățeanului, cât și integrarea europeană, pe când există și viziuni unde s-ar putea găsi ca interes național și cooperarea în anumite spații sau cu diferiți actori. În premieră, în cadrul acestui document se analizează factorii de risc din perspectiva actorului statal”, a declarat experta.
Ea a invitat participanții la eveniment să vină cu sugestii care să fie incluse în document pentru ca acestea să îmbunătățească viitorea Strategie a Securității Naționale.
La 29 noiembrie 2022, șefa statului, Maia Sandu, a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securității naționale (SSN). Comisia respectivă a elaborat propriul regulament de activitate și a stabilit modalitatea de funcționare a grupului de lucru interdepartamental cu implicarea experților din cadrul ONG-urilor care oferă asistență. SSN dorește să reflecte nu doar opiniile guvernului și ale altor instituții, dar și ale cetățenilor Republicii Moldova.